Te simți rău când mănânci ceva mai gras? Cauze și soluții

Alimentația grasă (hipercalorică) stă la baza a numeroase afecțiuni cardiovasculare (precum ateroscleroza, tromboza venoasă profundă, hipercolesterolemia, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic acut, etc.) și nu numai, care apar în timp, după o lungă perioadă de odezvoltare a obiceiurilor alimentare nesănătoase.

Acesta este singurul aspect la care se gândesc unele persoane când trebuie să aleagă între o alimentație sănătoasă și una hipercalorică și acest lucru împiedică unele persoane în a consuma alimente hipercalorice. Nimeni nu se gândește însă că alimentația hipercalorică poate determina, în unele cazuri, indigestie imediat după consumare, cu apariția diferitelor manifestări clinice (precum grețuri, vărsături, dureri abdominale colicative, dureri de cap, diaree) specifice acestui sindrom, deloc plăcute.

Numeroase persoane acuză greață și alte stări neplăcute în perioada imediat următoare unei mese hipercalorice. Care sunt însă cauzele care determină apariția stărilor de greață după consumarea alimentelor cu conținut crescut de grăsimi? Ce alte manifestări clinice mai pot însoți aceste stări de rău? Cum pot fi tratate aceste stări de rău postalimentare pentru ca să nu mai apară? În cadrul acestui articol vom dezvolta acest subiect și vom răspunde pe rând la fiecare din aceste întrebări. [1], [2]

Cauzele apariției stărilor de rău în urma consumării unor alimente grase

Excesele alimentare, mai ales cele hipercalorice, pot duce ala apariția indigestiei, cu stări de greață și alte manifestări clinice specifice sindromului dispeptic, chiar și în rândul persoanelor sănătoase.

De cele mai multe ori însă, stările de rău apărute în urma consumului de alimente grase sunt datorate unor afecțiuni preexistente, de cele mai multe ori localizate la nivel gastrointestinal.

Afecțiunile care pot determina apariția unor stări de rău când mănânci ceva mai gras sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Litiaza biliară
• Colecistita
• Boala de reflux gastro-esofagian
• Stresul
• Anxietatea
• Sindromul de intestin iritabil
• Intoleranțele alimentare.

Pot fi descrise însă și alte condiții fiziologice, precum sarcina sau sindromul premenstrual care, în mod indirect, prin intermediul variațiilor hormonale apărute, pot determina apariția stărilor de rău în urma consumului de alimente grase. [1], [2], [3], [4]

Ce alte manifestări clinice pot însoți stările de rău apărute în urma consumării alimentației grase?

Stările de rău apărute în urma consumării mâncărurilor grase pot fi însoțite de o multitudine de manifestări clinice (precum vărsături, diaree, dureri abdominale colicative, cefalee, stări de leșin, inapetență, scădere ponderală, etc.), în funcție de boala de fond care a dus la apariția lor.

Pietre la fiere

Astfel, stările de rău apărute în urma alimentației hipercalorice, în rândul unei persoane diagnosticată cu litiază biliară, pot fi însoțite de:

• colici biliare (dureri abdominale specifice afectării veziculei biliare, localizate în hipocondrul drept sau în epigastru, cu iradiere la nivelul toracelui posterior, spre vârful scapulei drepte, însoțite la rândul lor de alte manifestări clinice),
• vărsături,
• icter sclero-tegumentar și
• inapetență.

Colecistita este o afecțiune inflamatorie a vezicii biliare, secundară litiazei biliare, a cărei manifestări clinice pot fi mai accentuate în urma consumării alimentației hipercalorice. Colecistita se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• dureri abdominale localizate la nivelul etajului abdominal superior (în epigastru sau la nivelul hipocondrului drept), cu iradiere la nivelul scapulei drepte sau a umărului drept, însoțită de
• grețuri și vărsături,
• febră,
• frisoane,
• icter sclero-tegumentar în forme severe,
• inapetență,
• astenie,
• perceperea de către bolnav a unui gust amar în gură,
• balonări postprandiale,
• diaree,
• oboseală permanentă.

În cadrul colecistitei acute, tabloul clinic este zgomotos. În colecistita cronică predomină senzația de rău după consumarea mâncărurilor grase, balonare postprandială, ooseală, astenie și gust amar în gură.

Reflux gastric

Boala de reflux gastro-esofagian este o afecțiune caracterizată prin refluarea conținutului gastric în esofag. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• regurgitații,
• pirozis,
• arsuri retrosternale,
• disfagie,
• odinofagie,
• stare de rău apărută în urma consumului de alimente grase,
• tuse,
• halitoză,
• durere toracică de cauză non-cardiacă,
• răgușeală,
• sughiț cronic,
• senzația de „nod în gât”.

Colon iritabil

Sindromul de intestin iritabil este o tulburare intestinală caracterizată prin perturbarea peristaltismului intestinal secundar contracțiilor musculare neregulate şi eliminării dificile areziduurilor alimentare. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția unei stări de rău imediat postprandial, apărută mai ales după consumarea alimentelor grase. Această stare de rău se defineşte prin următoarele manifestări clinice:

• dureri abdominale colicative care se remit după defecație,
• episoade de diaree alternând cu episoade de constipație,
• grețuri,
• balonare,
• meteorism,
• borborisme,
• necesitatea imperioasă de defecație,
• senzația de defecație incompletă.

Intoleranțe alimentare

Intoleranța alimentară este o reacție a sistemului imunitar, mediată pe calea imunoglobulinei G (IgG), de tip întârziat, care se manifestă la nivel digestiv şi se caracterizează prin dureri abdominale colicative apărute în urma consumării unor alimente (precum alimente grase, etc.), balonare, stări de greață, diaree sau constipație, inapetență, disconfort abdominal, apariția aftelor bucale. Pe lângă aceste manifestări clinice mai pot apărea erupție urticariană, prurit tegumentar, acnee, artralgii, mialgii. Intoleranța alimentară reprezintă, de fapt, o reacție de respingere de către organismul uman a anumitor produse alimentare şi este insoțită de apariția la nivel intestinal a unui deficit de absorbție a nutrienților esențiali. [1], [2], [3], [4]

Cum pot fi tratate stările de rău apărute în urma consumării alimentelor grase?

În primul rând, în cazul în care se observă de către bolnav apariția stărilor de greață în urma alimentației hipercalorice, se recomandă evitarea consumării acestor alimente.

Tratamentul simptomatic vizează combaterea și ameliorarea stărilor de rău și aceasta se poate realiza prin administrarea medicamentelor antiemetice sau prokinetice (precum Metoclopramid, etc.).

Tratamentul etiologic presupune corectarea și îndepărtarea bolii de fond care a dus la apariția stărilor de rău în urma consumului de alimente grase. Tratamentul etiologic este deosebit de important deoarece, în urma întreruperii tratamentului simptomatic, simptomele, respectiv starea de rău, mai pot reapărea; prin intermediul tratamentului etiologic se îndepărtează cauza, mai precis boala de fond care a dus la apariția acestor stări de greață în urma consumării alimentelor grase. În lipsa cauzei, efectul, adică aceste manifestări clinice printre care și starea de rău, nu va mai apărea.

Astfel, tratamentul litiazei biliare poate fi medicamenos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea acizilor biliari, cu rol în dizolvarea calculilor prezenți la nivelul vezicii biliare. Acest tratamentul se adresează cazurilor cu contraindicație față de tratamentul chirurgical. Tratamentul chirurgical presupune îndepărtarea vezicii biliare (realizarea colecistectomiei) și este necesar în formele moderate sau severe de boală.

Tratamentul colecistitei este chirurical și presupune îndepărtarea vezicii biliare, intervenție chirurgicală cunoscută în termeni medicali sub denumirea de „colecistectomie”.

Tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian se poate realiza pe cale medicamentoasă sau chirurgicală. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antiacide, alginați, blocanți ai receptorilor H2 (precum Ranitidină, Famotidină, etc.), prokinetice (precum Metoclopramid, etc.) și inhibitori ai pompei de protoni (precum Omeprazol, Esomeprazol, etc.). Tratamentul chirurgical se adresează cazurilor cu simptomatologie moderată sau severă, fără răspuns la tratamentul medicamentos și presupune realizarea fundoplicaturii Nissen.

În cazul sindromului de intestin iritabil nu exista tratament medicamentos. Conduita terapeutică prevede schimbarea în totalitate a stilului de viață. Aceasta presupune alimentație echilibrată, evitarea exceselor alimentare (în mod deosebit evitarea alimentelor hipercalorice), hidratare corespunzătoare şi respectarea regulată a unui program de exerciții fizice (care va influența în mod direct şi pozitiv tranzitul intestinal). Probioticele pot fi utile pentru refacerea florei microbiene prezentă în mod fiziologic la nivel gastrointestinal. [1], [2], [3], [4]