Tratament gastrită

Tratament gastrită

©

Autor:

Tratament gastrită

Gastrita este o afecÈ›iune din sfera gastroenterologiei care se caracterizează prin existenÈ›a unor leziuni inflamatorii la nivelul mucoasei stomacului, fiind determinată de variaÈ›i agenÈ›i etiologici. Din punct de vedere epidemiologic se estimează că această patologie determină anual prezentarea la medic a circa două milioane de persoane din întreaga lume. În ceea ce priveÈ™te vârsta, se pare că există un vârf al indicenÈ›ei la persoanele în jurul vârstei de 60 de ani, iar riscul de apariÈ›ie a acesteia creÈ™te pe măsura înaintării în vârstă.

În cadrul acestui articol vor fi prezentate clasele majore de gastrită, precum È™i È›intele terapeutice È™i managementul acestora.

Tipuri principale de gastrită

Încadrarea gastritelor în clasa corespunzătoare prezintă o importanță deosebită în ceea ce priveÈ™te atât tratamentul, cât È™i stilul de viață È™i comportamentele alimentare care trebuie adoptate de către pacienÈ›i, aceasta bazându-se pe următoarele criterii:

1. Caracterul evolutiv în timp:

  • Gastrita acută, ale cărei simptome se instalează în mod brusc;
  • Gastrita cronica, definită de o evoluÈ›ie trenantă pe perioade lungi de timp.

2. Extinderea la nivelul mucoasei:

  • Gastrită antrală (localizată la nivelul antrumului piloric);
  • Gastrită fundică (afectează fundusul stomacului);
  • Pangastrită (caracterizată prin afectarea mucoasei în întregime).

3. Gradul de agresivitate exercitat asupra mucoasei:

  • Gastrita non-erozivă, caracterizată prin inflamaÈ›ia izolată a mucoasei;
  • Gastrita erozivă, care în afara componentei inflamatorii prezintă proprietatea de a eroda mucoasa gastrică È™i de a o predispune la apariÈ›ia complicaÈ›iilor.

4. Etiologia incrimitată:

  • Gastrita cu Helicobacter pylori (prezintă o importanță deosebită prin prisma complicaÈ›iilor pe care le poate determina);
  • Gastrita determinată de abuzul de antiinflamatoare nonsteroidiene;
  • Gastrita cauzată de abuzul de alcool;
  • Gastrita dezvoltată pe baza abuzului de nicotină;
  • Gastrita cauzată de stres;
  • Gastrita de etiologie autoimună.

5. Aspectul endoscopic (ține cont de imaginea pliurilor gastrice evaluată endoscopic):

  • Gastrită atrofică;
  • Gastrită hipertrofică;
  • Gastrită hemoragică. (1), (2)


Tratamentul de bază al gastritelor

Abordarea terapeutică a tipurilor de gastrită este diversă, însă punctul comun al tuturor măsurilor terapeutice este reprezentat de combaterea factorilor de risc È™i a agenÈ›ilor care au contribuit la apariÈ›ia inflamaÈ›iei; astfel, tuturor pacienÈ›ilor diagnosticaÈ›i cu gastrită li se pot face următoarele recomandări:

  • RenunÈ›area la fumat sau reducerea semnificativă a numărului de È›igarete consumate pe zi;
  • Limitarea consumului de băuturi alcoolice, în special în perioadele de acutizare ale gastritei;
  • Reducerea consumului zilnic de cofeină;
  • Utilizarea limitată a medicaÈ›iei antiinflamatoare;
  • Modificarea obieciurilor alimentare prin reducerea consumului de alimente condimentate, bogate în uleiuri sau cu conÈ›inut acid; de asemenea, sunt de evitat băuturile carbogazoase;
  • Fragmentarea meselor în porÈ›ii mici distribuite uniform de-a lungul întregii zile. (1), (3), (4)


Având în vedere aceste măsuri generale, aplicabile în unanimitate pacienÈ›ilor, în continuare va fi detaliată conduita terapeutică specifică celor mai comune tipuri de gastrită:

1. Gastrita cauzată de Helicobacter pylori:

H. pylori este o bacterie regăsită în mod frecvent în comunitate, iar modul de trasmitere este interuman prin materii fecale sau lichid de vărsătură, precum È™i prin intermediul apei contaminate sau alimentelor preparate în mod corespunzător. InfecÈ›ia este foarte frecventă, majoritatea populaÈ›iei contactând-o în perioada copilăriei. TotuÈ™i, o mare parte dintre persoanele infectate nu vor dezvolta gastrită, infecÈ›ia rămânând asimptomatică pe tot parcursul vieÈ›ii.

Persoanele infectate care vor devzolta gastrită prezintă susceptibilitate prin prisma vârstei înaintate, a rasei sau a regiunii geografice din care fac parte. PrezenÈ›a gastritei cu Helicobacter pylori determină o creÈ™tere semnificativă a riscului de apariÈ›ie a ulcerului gastric sau duodenal care tind să se complice frecvent cu hemoragii digestive, precum È™i a cancerului gastric È™i limfoamelor asociate È›esutului limfoid al mucoasei (MALT).

Din cauza multiplelor complicații pe care le poate determina, orice diagnostic pozitiv de infecție cu Helicobacter pylori va fi tratată cu diverse asocieri de medicamente:

  • Antibiotice de tipul amoxicilinei, claritromicinei, metronidazolului, tetraciclinei, levofloxacinei, fiind administrate în diferite combinaÈ›ii pentru a asigura vindecarea;
  • MedicaÈ›ie antiacidă, de tipul inhibitorilor de pompă de protoni (omeprazol, pantoprazol, lansoprazol, etc.);
  • CompuÈ™i pe bază de bismut (salicilat de bismut). (3), (5)


Principalele scheme terapeutice sunt reprezentate de:

  • Terapia standard: constrituită din amoxicilină, un inhibitor de pompă de protoni, claritromicină/metronidazol, asocierea fiind administrată pentru 14-21 de zile;
  • Linia a doua de tratament: asociază levofloxacină, un inhibitor de pompă de protoni È™i amoxicilină È™i este utilizată în cazul rezistenÈ›ei la claritromicină;
  • Terapia secvenÈ›ială: constituită din aceiaÈ™i agenÈ›i regăsiÈ›i în terapia standard, însă aceasta presupune administrarea unui inhibitor de pompă de protoni È™i a amoxicilinei timp de 5 zile, urmând ca aceasta să fie înlocuită cu metronidazol È™i claritromicină pentru alte 5 zile. (6)

2. Gastrita autoimună:

În acest tip de gastrită, afectarea mucoasei stomacului este mediată de prezenÈ›a unor anticorpi direcÈ›ionaÈ›i împotriva celulelor normale, care determină apariÈ›ia inflamaÈ›iei mucoasei. EvoluÈ›ia acesteia este de obicei cronică È™i nu se asociază cu eroziuni. Diagnosticul este stabilit având în vedere prezenÈ›a unor altor afecÈ›iuni cu evoluÈ›ie simultană, precum deficienÈ›a de vitamină B12 sau alte boli autoimune, iar certitudinea este conferită prin efectuarea biopsiei gastrice.

Tratamentul are la bază administrarea de vitamină B12 între 1.000 È™i 2.000 de micrograme pe zi, precum È™i a preparatelor pe bază de fier, acid folic în cazul asocierii respectivelor deficienÈ›e. (7), (8)

3. Gastrita acută erozivă:

Aceasta reprezintă una dintre cele mai des întâlnite forme, având cauze diverse, cel mai frecvent exogene precum consumul de alcool, cofeină sau antiinflamatoare nesteroidiene.

Baza tratamentului este reprezentată de combaterea agentului cauzal (oprirea consumului) împreună cu administrarea medicaÈ›iei cu rol protector pentru mucoasa stomacului:

  • Inhibitorii de pompă de protoni;
  • AntagoniÈ™tii receptorilor H2 (ranitidină, cimetidină, famotidină, etc.);
  • Sucralfatul;
  • CompuÈ™ii cu bismut coloidal. (3)


Alte terapii benefice pentru vindecarea gastritei

Tratamentul medical cu agenÈ›ii terapeutici menÈ›ionaÈ›i anterior È™i-a dovedit eficienÈ›a în ceea ce priveÈ™te È›inerea sub control a simptomatologiei È™i în unele cazuri eradicarea cauzei. Succesul în prevenirea recurenÈ›elor È™i în modificarea cursului natural al bolii poate fi însă asigurat de adoptarea anumitor măsuri în ceea ce priveÈ™te stilul de viață, precum:

  • Evitarea alimentelor procesate sau conservate atrifical;
  • Limitarea consumului de băuturi cu conÈ›inut crescut de zahăr;
  • RestricÈ›ia cantității de gluten prezente în dietă;
  • Utilizarea probioticelor naturale sau a preparatelor din comerÈ› pe bază de bacterii benefice;
  • Consumul de ceaiuri, în special ceaiul verde sau de muÈ™eÈ›el;
  • Evitarea alimentelor cu conÈ›inut ridicat de alergeni (nuci, alune, lapte, fructe de mare, etc.);
  • Utilizarea suplimentelor cu rol antiinflamator asupra mucoasei gastrice (L-glutamina, aloe vera, ghimbir, etc.);
  • Suplimentarea măsurilor profilactice în timpul perioadelor de stres;
  • CreÈ™terea aportului de fructe, legume, cereale integrale;
  • Consumul de peÈ™te cel puÈ›in de două ori pe săptămână;
  • Diagnosticarea È™i tratarea bolilor asociate (refluxul gastroesofagian, boala celiacă, sindromul de malabsorbÈ›ie, bolile autoimune);
  • Asigurarea unui aport adecvat de lichide pe perioada zilei. (9), (10), (11)

Data actualizare: 30-01-2023 | creare: 30-01-2023 | Vizite: 1673
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • DiferenÈ›a dintre ulcer È™i gastrită
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum