Tații cu relații coparentale dificile sunt mai predispuși la depresie
©
Autor: Airinei Camelia
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Karolinska Institutet din Suedia arată că taÈ›ii de copii mici sunt mai predispuÈ™i la depresie dacă relaÈ›iile coparentale sunt proaste în lunile de după naÈ™tere. Rezultatele au fost publicate în Journal of Affective Disorders.
În jur de 9-10% dintre taÈ›i suferă de depresie postpartum, un nivel ridicat comparativ cu populaÈ›ia generală. Copiii care cresc cu tatăl depresiv au, de asemenea, un risc mai mare de probleme mentale, emoÈ›ionale È™i comportamentale în tinereÈ›e, conform cercetărilor anterioare. Prin identificarea factorilor modificabili care reduc riscul de depresie la taÈ›i, cercetătorii speră să dezvolte intervenÈ›ii care pot preveni boala mentală, atât la părinÈ›i, cât È™i la copii.
În studiul actual, 429 de părinÈ›i de copii cu vârsta până în doi ani din Suedia au fost recrutaÈ›i pe Facebook. ParticipanÈ›ii au fost rugaÈ›i să completeze chestionare în care au clasat simptomele de depresie È™i natura relaÈ›iilor coparentale. Datele au fost colectate la trei momente, când copiii aveau în medie 8, 13 È™i 26 de luni. Aproximativ 20% dintre taÈ›i au raportat simptome de depresie în timpul studiului.
Conform rezultatelor, două treimi dintre părinÈ›ii cu relaÈ›ii coparentale excepÈ›ional de proaste în primul an după naÈ™tere au È™anse mari să aibă simptome de depresie atunci când copiii lor nu mai sunt sugari. Pe de altă parte, taÈ›ii cu o relaÈ›ie coparentală mai bună au È™anse mai mici de a avea simptome de depresie. Cercetătorii au găsit, de asemenea, asocieri între depresia la etape anterioare È™i relaÈ›ii coparentale mai proaste mai târziu.
„Am găsit asocieri bidirecÈ›ionale între depresie È™i o relaÈ›ie coparentală proastă, însemnând că aceÈ™ti doi factori par să se influenÈ›eze reciproc. Cu toate acestea, cel mai puternic predictor pentru dezvoltarea depresiei a fost o relaÈ›ie coparentală proastă în stadiile timpurii ale copilăriei, comparativ cu inversul”, spune Michael Wells.
În Suedia, tatăl este testat pentru simptomele de depresie la trei până la cinci luni după naÈ™tere, în timp ce mama este testată când bebeluÈ™ul are între È™ase È™i opt săptămâni. Potrivit cercetătorilor, o strategie eficientă de prevenire a depresiei ar putea fi să se completeze cu testări suplimentare È™i susÈ›inere privind relaÈ›ia coparentală.
Studiul are unele limite, cum ar fi faptul că participanÈ›ii au avut venituri mai mari È™i mai multe simptome de cel puÈ›in depresie uÈ™oară decât populaÈ›ia suedeză medie. Cercetătorii menÈ›ionează că studiul a analizat doar experienÈ›a celor care s-au identificat ca tată È™i prin urmare nu este clar dacă rezultatele ar putea fi generalizate pentru alÈ›i părinÈ›i.
sursa: News Medical
foto: Getty Images
În jur de 9-10% dintre taÈ›i suferă de depresie postpartum, un nivel ridicat comparativ cu populaÈ›ia generală. Copiii care cresc cu tatăl depresiv au, de asemenea, un risc mai mare de probleme mentale, emoÈ›ionale È™i comportamentale în tinereÈ›e, conform cercetărilor anterioare. Prin identificarea factorilor modificabili care reduc riscul de depresie la taÈ›i, cercetătorii speră să dezvolte intervenÈ›ii care pot preveni boala mentală, atât la părinÈ›i, cât È™i la copii.
RelaÈ›ia coparentală se axează pe acordul părinÈ›ilor privind strategiile de parenting, abilitățile fiecăruia de educare a celui mic, valorile familiale È™i diviziunea activităților casnice implicate în creÈ™terea copilului.
În studiul actual, 429 de părinÈ›i de copii cu vârsta până în doi ani din Suedia au fost recrutaÈ›i pe Facebook. ParticipanÈ›ii au fost rugaÈ›i să completeze chestionare în care au clasat simptomele de depresie È™i natura relaÈ›iilor coparentale. Datele au fost colectate la trei momente, când copiii aveau în medie 8, 13 È™i 26 de luni. Aproximativ 20% dintre taÈ›i au raportat simptome de depresie în timpul studiului.
Conform rezultatelor, două treimi dintre părinÈ›ii cu relaÈ›ii coparentale excepÈ›ional de proaste în primul an după naÈ™tere au È™anse mari să aibă simptome de depresie atunci când copiii lor nu mai sunt sugari. Pe de altă parte, taÈ›ii cu o relaÈ›ie coparentală mai bună au È™anse mai mici de a avea simptome de depresie. Cercetătorii au găsit, de asemenea, asocieri între depresia la etape anterioare È™i relaÈ›ii coparentale mai proaste mai târziu.
„Am găsit asocieri bidirecÈ›ionale între depresie È™i o relaÈ›ie coparentală proastă, însemnând că aceÈ™ti doi factori par să se influenÈ›eze reciproc. Cu toate acestea, cel mai puternic predictor pentru dezvoltarea depresiei a fost o relaÈ›ie coparentală proastă în stadiile timpurii ale copilăriei, comparativ cu inversul”, spune Michael Wells.
În Suedia, tatăl este testat pentru simptomele de depresie la trei până la cinci luni după naÈ™tere, în timp ce mama este testată când bebeluÈ™ul are între È™ase È™i opt săptămâni. Potrivit cercetătorilor, o strategie eficientă de prevenire a depresiei ar putea fi să se completeze cu testări suplimentare È™i susÈ›inere privind relaÈ›ia coparentală.
Studiul are unele limite, cum ar fi faptul că participanÈ›ii au avut venituri mai mari È™i mai multe simptome de cel puÈ›in depresie uÈ™oară decât populaÈ›ia suedeză medie. Cercetătorii menÈ›ionează că studiul a analizat doar experienÈ›a celor care s-au identificat ca tată È™i prin urmare nu este clar dacă rezultatele ar putea fi generalizate pentru alÈ›i părinÈ›i.
sursa: News Medical
foto: Getty Images
Data actualizare: 25-01-2023 | creare: 25-01-2023 | Vizite: 299
Bibliografie
Fathers with poor coparenting relationships more likely to feel depressed, link: https://www.news-medical.net/news/20230124/Fathers-with-poor-coparenting-relationships-more-likely-to-feel-depressed.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Diferențe de gen în strictețea igienei
- Nanoplasticele și substanțele per- și polifluoroalchilice perturbă structura și funcția biomoleculară
- Riscuri crescute de răspândire a unor poluanți în mediu, în urma utilizării uscătoarelor de rufe
- Persoanele cu un IMC redus nu sunt mai active, ci mănâncă mai puțin
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni