Studiu nou pune la îndoială ghidurile alimentare universale pentru sănătatea Inimii

Un studiu recent publicat în revista Global Epidemiology ridică semne de întrebare cu privire la recomandările alimentare sănătoase pentru publicul larg. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de peste 20.000 de americani, cu date obținute din Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție (NHANES) din perioada 2013-2016.

Context

Studiile epidemiologice folosesc date de la nivelul populației pentru a evalua efectele intervențiilor în setări reale. Acestea sunt mai susceptibile de a avea un bias comparativ cu studiile clinice controlate. Studiul actual a avut ca scop analizarea contribuției mai multor caracteristici ale eșantionului și comportamente de sănătate la asocierea dintre consumul de alimente de origine animală și bolile cardiovasculare (CVD).

Rezultate

• Aproximativ 5% din cohorta de studiu a avut boli cardiovasculare.
• Bărbații aveau un aport alimentar mediu mai mare, niveluri mai mari de lipide serice și mai multă activitate fizică decât femeile.
• Indivizii cu boli cardiovasculare erau de două ori sau mai în vârstă decât ceilalți participanți.
• Aproximativ 70% din dieta celor mai tineri participanți consta în alimente de origine animală.

Factori de risc

• Vârsta, istoricul de fumat, indicele de masă corporală (BMI), profilul lipidic și factorii socio-economici și etnici au fost asociați individual cu riscul de boli cardiovasculare.
• Peste 75% din riscul de boli cardiovasculare a fost atribuit anumitor factori, inclusiv obezitate, lipsa de activitate fizică adecvată, fumat, aport scăzut de fibre, neglijarea îngrijirii medicale și vârsta peste 60 de ani.

Implicații

Studiul sugerează că cercetătorii ar trebui să exploreze mai mult decât factorii dietetici sau de stil de viață atunci când evaluează asocierile cu riscul de boli cardiovasculare. Demograficele, cum ar fi sexul, venitul și nivelul de educație, contribuie la conformarea la consilierea pentru comportamentul de sănătate.

Concluzii

Studiul pune în discuție eficacitatea unor ghiduri alimentare "universale" în prevenirea bolilor cardiovasculare și subliniază importanța unui abordării individualizate, care să țină cont de mai mulți factori de risc și comportamente de sănătate.