Stresul poate crește pofta de mâncare, prin modificarea activității anumitor regiuni din creier

O serie de experimente realizate de cercetătorii britanici, cu scopul măsurării activității regiunilor creierului implicate în controlul apetitului alimentar în timpul expunerii la factori de stres, arată că stresul poate crește apetitul adulților. Efectele sunt însă unele diferite între adulții obezi și slabi și pot fi remarcate nu doar în zonele creierului asociate cu recompensele alimentare, ci și în zonele asociate cu controlul cognitiv.
Pentru studiu, cercetătorii au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a măsura activitatea creierului la 29 de adulți, majoritatea de sex feminin, clasificați ca fiind obezi sau slabi. Participanții au fost supuși la două examinări fMRI, una înainte de începerea studiului și alta în urma unui test de stres social și fiziologic combinat. Participanții au efectuat un test de reactivitate a cuvintelor alimentare (implică analizarea modului în care creierul oamenilor a reacționat la diferite cuvinte din categoria alimentelor) în timpul ambelor scanări. Pentru a crește răspunsurile alimentare neurologice, cercetătorii au solicitat participanților să își imagineze aspectul, gustul și mirosul acelor alimente.

Experimentele au arătat că adulții obezi și cei slabi prezintă răspunsuri diferite ale creierului. În general, la adulții obezi se remarcă mai puțină activare a regiunilor de control cognitiv la cuvintele alimentare, în special la alimentele bogate în calorii. Studiul arată, de asemenea, că stresul are un impact asupra răspunsurilor creierului la alimente. De exemplu, la persoanele cu obezitate, regiunea cortexului orbitofrontal, cunoscută drept o regiune de recompensă a creierului, a fost activată în urma testelor de stres.

În plus, cercetătorii au găsit dovezi care explică legăturile dintre stresul subiectiv experimentat și răspunsurile creierului în ambele grupuri de participanți. Potrivit cercetătorului Susan Carnell, profesor asociat de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins, „persoanele slabe care au raportat un nivel de stres mai mare în urma testului au arătat o activare mai redusă a cortexului prefrontal dorsolateral, o regiune cheie a creierului necesară pentru controlul cognitiv”.

sursa: Science Daily
foto: Getty Images