Apatia la vârsta a treia ar putea indica micșorarea creierului

Lipsa de interes și de emoții pentru stimulii externi (într-un cuvânt apatia) sunt aspecte pe care le asociem frecvent cu vârsta a treia, considerându-le caracteristici normale ale bătrâneții. O cercetare publicată recent a sugerat faptul că acestea ar putea fi de fapt indicii ale micșorării creierului.

Studiul, publicat în aprilie 2014 în jurnalul American Academy of Neurology  și realizat de o echipă de cercetători de la National Institute on Aging at the National Institutes of Health (NIH) din Bethesda, a vizat 4354 de persoane vârstnice cu media de vârstă de 76 de ani, care nu sufereau de demență. Participanților li s-a realizat o scanare MRI a creierului și ulterior au răspuns la un chestionar care viza simptome ale apatiei: dezinteres față de lucruri, lipsa emoțiilor, renunțarea la anumite activități, preferința pentru a sta acasă, scăderea energiei.

Cercetătorii au observat o corelație între simptomele apatiei și volumul creierului. Astfel, în cazul vârstnicilor care prezentau cel puțin două simptome, volumul creierului era semnificativ mai mic comparativ cu participanții care aveau mai puțin de două simptome. Mai exact, volumul materiei cenușii era cu 1,4% mai mic, iar volumul materiei albe cu 1,6%.

Chiar și când scorurile celor cu depresie au fost scoase din analiză, rezultatele au rămas neschimbate.

Implicațiile descoperirii de față sunt semnificative pentru depistarea în timp util a micșorării creierului, evitându-se în același timp declinul cerebral. La nivelul materiei cenușii are loc procesul de învățare și tot aici sunt stocate amintirile, în timp ce materia albă face legătura dintre diferitele zone ale creierului. O micșorare a volumului afectează semnificativ aceste funcții.

Deși micșorarea creierului este un proces fiziologic normal odată cu înaintarea în vârstă, o micșorarea accelerată ar putea indica anumite tulburări. Este nevoie însă de studii suplimentare pentru confirmarea rezultatelor acestui studiu.