Afectarea memoriei este un efect secundar normal al îmbătrânirii - când pierderea memoriei devine patologică?

Cu ajutorul unor analize de sânge, o echipă de cercetare germano-olandeză a prezis riscul de apariție a bolii Alzheimer la pacienți care nu au fost diagnosticați cu această boală, dar care se simțeau afectați din punct de vedere cognitiv (declin cognitiv subiectiv, SCD).
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la pacienți SCD. Folosind un test dezvoltat în cadrul Ruhr-Universität Bochum (RUB), numit Senzor Imuno-Infraroșu, aceștia au indentificat toți cei 22 de subiecți care au dezvoltat simptomele clinice ale bolii Alzheimer în termen de șase ani de la începerea studiului.

Testul a arătat, totodată, care dintre participanții la studiu prezintă cele mai mici riscuri de a devolta Alzheimer în următorii șase ani. Rezultatele au fost publicate în revista Alzheimer’s Research and Therapy.

Studiul a cuprins 203 participanți. Acestora le-au fost prelevate probele de sânge și analizate cu ajuorul senzorului imuno-infraroșu, care detectează plierea greșită a beta-amiloidului (Aβ), un biomarker pentru boala Alzheimer. Subiecții au fost, de asemenea, supuși unor teste ample de diagnostic al bolii Alzheimer, la începutul studiului. Aceste teste nu au furnizat, însă, un astfel de diagnostic pentru niciunul dintre participanți. Senzorul imuno-infraroșu, pe de altă parte, a detectat peptidele Aβ pliate greșit la toți cei 22 de subiecți care ulterior au dezvoltat semnele clinice caracteristice bolii.

Cu ajutorul unui statistician, cercetătorii au prezis riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer, în funcție de gradul de pliere greșită a beta-amiloidului. Profesorul Klaus Gerwert, susține că plierea greșită a Aβ este, prin urmare, un biomarker plasmatic care oferă un prognostic foarte precis.

Oamenii de știință au verificat, de asemenea, dacă utilizând două metode diferite de măsurare a biomarkerului plasmatic ar putea îmbunătăți aprecierea riscului de apariție a bolii. În acest scop, ei au combinat plierea greșită a tuturor izoformelor Aβ cu o scădere a concentrației plasmatice pentru Aβ42, ca raport la Aβ40. Concentrațiile au fost măsurate cu ajutorul noii tehnologii single-molecule array (SIMOA).

Gerwert explică faptul că acum poate fi prezis cu mare acuratețe riscul dezvoltării bolii Alzheimer, utilizându-se un simplu test de sânge, la indivizi fără simptome.

Julia Stockmann, unul dintre autorii studiului, afirmă că prin intermediul biomarkerului plasmatic, progresia bolii poate fi monitorizată pe parcursul a 14 ani, începând din starea asimtomatică, cu plierea greșită a beta-amiloidului și depunerea ulterioară a plăcii Aβ42 în creier, asociată cu primele tulburări cognitive.

Un astfel de test de sânge, care poate detecta apariția Alzheimerului chair și în stare asimptomatică, ar utea fi deosebit de util dacă ar fi disponibilă o substanță activă pentru tratarea bolii.

sursa: Science Daily