Stabilitatea comportamentelor sănătoase la vârsta adultă mijlocie (studiu de urmărire de 19 ani)

Un studiu recent realizat de cercetătorii finlandezi urmărește să exploreze stabilitatea comportamentelor legate de sănătate în perioada de maturitate mijlocie, pe o perioadă de 19 ani. Studiul subliniază importanța comportamentelor sănătoase, cum ar fi evitarea fumatului, consumul moderat de alcool și menținerea unei activități fizice regulate, ca factori cheie în prevenirea deceselor și a anilor de viață ajustați în funcție de dizabilitate.
Analiza a implicat comportamentele de sănătate într-un cadru de viață real, evidențiind că aceste comportamente tind să coexiste și să influențeze reciproc riscul de morbiditate și mortalitate. De exemplu, studiul a constatat că persoanele care fumează și consumă alcool în exces sunt, de asemenea, mai predispuse să aibă un nivel scăzut de activitate fizică, ceea ce amplifică riscurile pentru sănătate.

Un aspect central al cercetării a fost utilizarea analizei de clase latente pentru a identifica grupuri de comportamente de sănătate în rândul adulților de vârstă mijlocie. Studiul a identificat de obicei între trei și cinci clase de comportamente, variind de la grupuri cu multiple comportamente sănătoase, la grupuri cu mai multe comportamente nesănătoase.

Interesant este că majoritatea indivizilor rămân în aceeași clasă de comportamente de sănătate de-a lungul timpului, indicând o oarecare stabilitate în alegerile legate de stilul de viață. Cu toate acestea, s-au observat și schimbări spre comportamente mai sănătoase, în special datorită renunțării la fumat și reducerii consumului de alcool.

Studiul a subliniat și distribuția neuniformă a claselor de comportamente de sănătate în populație, arătând că factori demografici precum vârsta, genul, starea civilă, statutul profesional și nivelul de educație sunt frecvent asociați cu apartenența la clasele caracterizate de comportamente mai sănătoase.

În concluzie, rezultatele studiului subliniază nevoia de intervenții personalizate, care să abordeze multiple comportamente nesănătoase simultan, pentru a spori eficiența prevenirii bolilor și promovării unui stil de viață sănătos de-a lungul vieții adulte. De asemenea, evidențiază importanța considerării trăsăturilor de personalitate în dezvoltarea și implementarea intervențiilor de sănătate publică, sugerând că abordările bazate pe personalitate pot fi mai eficiente în motivarea și facilitarea schimbărilor de comportament.

sursa: Science Daily