Spălatul pe mâini - o altă perspectivă

Cât de des și cât de bine ar trebui să ne spălăm pe mâini? Această temă de discuție este motiv de dispută între experți. Mulți alergologi afirmă că este vital pentru viitorul sănătății noastre și al copiilor să reducem frecvența spălărilor pe mâini, pentru a permite accesul microbilor „prietenoși”, în timp ce experții din domeniul bolilor infecțioase avertizează asupra pericolului intoxicațiilor alimentare și transmiterii virușilor.

În ultimele decade incidența alergiilor a crescut încontinuu, problemele cauzate de polen, acarieni și alimente alergene atingând proporții epidemice. La început li se recomanda bolnavilor să elimine sau să evite total substanțele incriminate, însă această abordare nu a micșorat numărul de cazuri nou apărute.

Ipoteza igienei

În urmă cu aproximativ 25 de ani, un studiu (1) a descoperit că persoanele din mediul rural, care creșteau în familii sărace, înconjurate de animale și murdărie, aveau mai puține alergii. În schimb, copiii din familii urbane, cu venituri mari, prezintă în mod constant incidențe crescute de alergii.

Mecanismul introducerii timpurii a factorilor alergenici nu a fost dovedit științific, în schimb, un studiu recent (2) a arătat că problema trebuie privită din altă perspectivă: funcționarea sistemului imunitar depinde în totalitate de flora bacteriană a intestinelor, în special din colon. Acești microbi sunt esențiali pentru digerare aalimentelor și producerea vitaminelor și substanțelor chimice care controlează sistemul imun.

În țările dezvoltate flora microbiană a fost perturbată de abuzul de antibiotice, dieta cu alimente procesate sterile, aportul redus de fibre, scăderea cazurilor de alăptare și creșterea numărului de naștere prin cezariană. Toate acestea, plus stilul de viață urban, au îndepărtat oamenii de contactul cu mediul natural care include praf, animale și pământ.

Cât de periculoasă este murdăria?

Reducerea frecvenței spălatului pe mâini este cu siguranță periculos pentru persoanele în vârstă sau imunocompromise, ori pe perioadele epidemiilor și în spitale. De asemenea, spălatul pe mâini este foarte important după mersul la toaletă și pentru persoanele care lucrează în industria alimentară. Totuși, nu s-a dovedit că infecțiile virale pot fi evitate prin spălarea regulată a mâinilor.

Intoxicațiile alimentare apar mai frecvent și au cauze diverse. Campylobacter, spre exemplu, era un microb rar întâlnit în trecut, dar acum se găsește frecvent în frigidere și cauzează aproximativ 100 de decese și 300.000 de infecții grave în fiecare an. Anul trecut, un sondaj a descoperit că 73% din carnea de pui din supermarket era infestată cu Campylobacter. (3) Majoritatea tulpinilor erau rezistente la unele antibiotice.

Pentru a evita infecția, este vitală educarea publicului privind igiena și lucrul cu carnea crudă - până la fierbere, toate obiectele care au intrat în contact cu carnea crudă trebuie să fie spălate bine cu detergent și apă caldă. Legumele sunt mai puțin problematice, exceptând germenii, care sunt cultivați într-un mediu umed, propice dezvoltării bacteriilor. În 2011, 51 de germani au decedat în urma unei epidemii cu E.coli (4).

O persoană sănătoasă nu trebuie obligatoriu să se spele pe mâini după ce a folosit transportul în comun, după ce a tocat legume, a lucrat în grădină sau s-a plimbat prin pădure. Dar este necesară o atenție sporită la manevrarea cărnii crude, la folosirea frigiderului și a toaletei, precum și în timpul epidemiilor. De asemenea, nu este o tragedie dacă cel mic scapă o jucărie pe jos sau se joacă cu animalele, în grădină sau în parcuri. Activitățile în natură sunt chiar recomandate.

Știința continuă să cerceteze beneficiile expunerii la microbi, însă publicul trebuie să fie informat atunci când ia decizii privind alimentele cumpărate, antibioticele și stilul de viață. Alegerea trebuie să fie pusă în balanță cu riscurile alimentelor cultivate intensiv.

Sursa: The Conversation