Sângele șoarecilor activi fizic poate oferi beneficii șoarecilor sedentari
©
Autor: Domșa Dariana
ExerciÈ›iile fizice sunt excelente pentru creierul unui È™oarece, cât È™i pentru creierul uman. Un nou studiu, condus de cercetătorii de la Universitatea Stanford, arată că există posibilitatea transferului beneficiilor pentru creier de care se bucură È™oarecii care alergă la maraton către omologii lor mai puÈ›in activi.
Cercetătorii au arătat că sângele de la È™oareci adulÈ›i tineri care fac multă miÈ™care aduce beneficii creierului È™oarecilor sedentari de aceeaÈ™i vârstă. O singură proteină din sângele È™oarecilor activi pare în mare măsură responsabilă pentru acest beneficiu.
În cadrul studiului, cercetătorii au comparat mostre de sânge de la È™oareci care fac exerciÈ›ii fizice È™i È™oarecii sedentari de aceeaÈ™i vârstă. Ei au arătat că transfuziile de sânge de la È™oarecii alergători au redus neuroinflamaÈ›ia la È™oarecii sedentari È™i le-au îmbunătățit performanÈ›a cognitivă. În plus, cercetătorii au izolat o proteină transmisă prin sânge care pare să joace un rol important în efectul exerciÈ›iului anti-neuroinflamator.
NeuroinflamaÈ›ia a fost strâns legată de bolile neurodegenerative la oameni. Studiile pe animale au indicat că neuroinflamaÈ›ia precipită tulburările neurodegenerative È™i că inversarea sau reducerea neuroinflamaÈ›iei poate prelungi sănătatea cognitivă. InflamaÈ›ia la nivelul corpului poate face ca creierul să nu mai funcÈ›ioneze la fel de bine. Pe măsură ce sistemul tău imunitar îÈ™i intensifică lupta cu infecÈ›ia, inflamaÈ›ia se revarsă în creier. NeuroinflamaÈ›ia exacerbează progresia bolii Alzheimer È™i a altor boli neurodegenerative.
Se È™tie deja că exerciÈ›iile fizice induc o serie de manifestări sănătoase în creier, cum ar fi mai multă producÈ›ie de celule nervoase È™i mai puÈ›ină inflamaÈ›ie. „Am descoperit că acest efect de exerciÈ›iu poate fi atribuit în mare măsură factorilor din sânge È™i putem transfera acel efect unei persoane de aceeaÈ™i vârstă, care nu face exerciÈ›ii fizice”, a declarat autorul studiului, Tony Wyss-Coray, profesor la Universitatea Stanford.
În cadrul cercetărilor, È™oarecii sedentari injectaÈ›i cu plasmă de la È™oarecii activi fizic È™i-au depășit semenii la fel de sedentari care au primit plasmă de la alÈ›i È™oareci sedentari. În plus, È™oarecii sedentari care au primit plasmă de la È™oareci maratonitori au avut mai multe celule care dau naÈ™tere la noi neuroni în hipocamp (o structură a creierului asociată cu memoria È™i navigarea).
sursa: Science Daily
Cercetătorii au arătat că sângele de la È™oareci adulÈ›i tineri care fac multă miÈ™care aduce beneficii creierului È™oarecilor sedentari de aceeaÈ™i vârstă. O singură proteină din sângele È™oarecilor activi pare în mare măsură responsabilă pentru acest beneficiu.
În cadrul studiului, cercetătorii au comparat mostre de sânge de la È™oareci care fac exerciÈ›ii fizice È™i È™oarecii sedentari de aceeaÈ™i vârstă. Ei au arătat că transfuziile de sânge de la È™oarecii alergători au redus neuroinflamaÈ›ia la È™oarecii sedentari È™i le-au îmbunătățit performanÈ›a cognitivă. În plus, cercetătorii au izolat o proteină transmisă prin sânge care pare să joace un rol important în efectul exerciÈ›iului anti-neuroinflamator.
NeuroinflamaÈ›ia a fost strâns legată de bolile neurodegenerative la oameni. Studiile pe animale au indicat că neuroinflamaÈ›ia precipită tulburările neurodegenerative È™i că inversarea sau reducerea neuroinflamaÈ›iei poate prelungi sănătatea cognitivă. InflamaÈ›ia la nivelul corpului poate face ca creierul să nu mai funcÈ›ioneze la fel de bine. Pe măsură ce sistemul tău imunitar îÈ™i intensifică lupta cu infecÈ›ia, inflamaÈ›ia se revarsă în creier. NeuroinflamaÈ›ia exacerbează progresia bolii Alzheimer È™i a altor boli neurodegenerative.
Se È™tie deja că exerciÈ›iile fizice induc o serie de manifestări sănătoase în creier, cum ar fi mai multă producÈ›ie de celule nervoase È™i mai puÈ›ină inflamaÈ›ie. „Am descoperit că acest efect de exerciÈ›iu poate fi atribuit în mare măsură factorilor din sânge È™i putem transfera acel efect unei persoane de aceeaÈ™i vârstă, care nu face exerciÈ›ii fizice”, a declarat autorul studiului, Tony Wyss-Coray, profesor la Universitatea Stanford.
În cadrul cercetărilor, È™oarecii sedentari injectaÈ›i cu plasmă de la È™oarecii activi fizic È™i-au depășit semenii la fel de sedentari care au primit plasmă de la alÈ›i È™oareci sedentari. În plus, È™oarecii sedentari care au primit plasmă de la È™oareci maratonitori au avut mai multe celule care dau naÈ™tere la noi neuroni în hipocamp (o structură a creierului asociată cu memoria È™i navigarea).
sursa: Science Daily
Data actualizare: 10-12-2021 | creare: 10-12-2021 | Vizite: 417
Bibliografie
Blood from marathoner mice boosts brain function in their couch-potato counterparts, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/12/211208122839.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Noi cercetări arată că microplasticele pot pătrunde în creier prin căile nazale
- Impactul standardelor de viață asupra diferențelor psihologice între sexe
- Persoanele care sforăie au un risc crescut de apnee în somn și sunt mai puțin active
- Nu lăsa trecerea la ora de vară să te scoată din ritm
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Durere partea dreapta sub coasta
- Durere spate.. slujba 8 ore pe scaun
- Obezitate declansata pe fond psihic?
- Junghi in dreptul inimii de 3 ori pana acum..
- Trebuie sa slabesc 9 kg.. ce imi recomandati?
- Viata sedentara.. dietele de slabire
- Am 17 ani si vreau sa slabesc
- Cum sa slabesc?