Rolul bacteriilor din intestine în apariția declinului cognitiv

Studii recente au evidențiat relația dintre bacteriile intestinale și funcția cognitivă, în special riscul de demență.
Un studiu realizat de Asociația Alzheimer din SUA - Studiu pentru a proteja sănătatea creierului prin intervenția în stilul de viață pentru a reduce riscul (U.S. POINTER) investighează impactul intervențiilor comportamentale asupra axei intestin-creier pentru a înțelege modul în care obiceiurile mai sănătoase afectează microorganismele intestinale și legătura lor cu sănătatea creierului.

Un alt studiu sa concentrat pe constipație, o problemă predominantă care afectează aproximativ 16% din populația lumii și chiar mai răspândită în rândul adulților în vârstă. Constipația cronică, definită ca având mișcări intestinale la fiecare trei sau mai multe zile, a fost asociată cu probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv inflamație, dezechilibre hormonale și declin cognitiv. Participanții cu mișcări intestinale mai puțin frecvente au prezentat o funcție cognitivă mai slabă, echivalentă cu o îmbătrânire cognitivă de 3,0 ani și un risc mai mare de declin cognitiv subiectiv. Anumiți microbi intestinali au fost legați atât de mișcările intestinale mai puțin frecvente, cât și de o funcție cognitivă mai proastă.

În plus, cercetătorii au explorat legătura dintre bacteriile intestinale și biomarkerii Alzheimer. Modelele de șoareci au demonstrat conexiuni între acumularea de beta-amiloid și anumite microbiote intestinale, dar relația la om nu a fost clară. Studiul a constatat că nivelurile crescute de amiloid și tau în creier au fost asociate cu niveluri mai scăzute ale anumitor bacterii intestinale (Butyricicoccus și Ruminococcus) și cantități mai mari ale altora (Cytophaga și Alistipes). Analiza funcțională a sugerat că Butyricicoccus și Ruminococcus pot avea efecte neuroprotectoare, oferind potențial noi abordări terapeutice pentru boala Alzheimer.

Într-o altă investigație a microbiomului intestinal și a cogniției la adulții de vârstă mijlocie și înaintată, participanții cu cogniție mai slabă s-au dovedit a avea niveluri mai scăzute de bacterii Clostridium și Ruminococcus, în timp ce Alistipes și Pseudobutyrivibrio au fost mai abundenți la cei cu cogniție slabă. Această descoperire ridică posibilitatea utilizării dietei și pre/probioticelor pentru a manipula abundența anumitor bacterii intestinale și pentru a păstra sănătatea creierului și funcția cognitivă.

În general, aceste studii subliniază importanța înțelegerii legăturii dintre sănătatea intestinală și funcția cognitivă, ceea ce poate duce la noi strategii pentru reducerea riscului de demență și îmbunătățirea sănătății creierului.

sursa: News Medical