Ritmul respirației influențează memoria și frica

Cercetătorii de la Universitatea de Medicină Northwestern au observat pentru prima dată că ritmul respirației determină o activitate electrică la nivelul creierului care îmbunătățește identificarea emoțiilor și memoria. De asemenea, se pare că efectele respirației asupra comportamentului diferă dacă persoana respiră pe gură sau pe nas și în funcție de expirație sau inspirație.

Echipa de cercetare a observat pentru prima dată astfel de diferențe la nivel cerebral la 7 pacienți cu epilepsie programați pentru o intervenție chirurgicală pe creier. Cu o săptămână înainte de operație, pacienților li s-a implantat un electrod la nivelul creierului pentru a se vedea care este sursa crizelor, ceea ce le-a permis cercetătorilor să obțină date electrofiziologice direct de la creier. Semnalele înregistrate au arătat că activitatea cerebrală din zonele unde emoțiile, amintirile și mirosurile sunt procesate, fluctuează în funcție de respirație.

În urma acestei descoperiri, cercetătorii s-au întrebat dacă nu cumva funcțiile cognitive asociate cu aceste zone cerebrale (în special memoria și procesarea fricii) sunt influențate de respirație.

Amigdala este puternic implicată în procesarea emoțiilor, mai ales frica. Pentru a testa influența respirației asupra acesteia, cei 60 de participanți la studiu au fost solicitați să numească rapid expresiile emoționale care le erau arătate în condiții de laborator, în timp ce respirația le era înregistrată. Aceștia priveau imagini cu chipuri care exprimau fie frică, fie surpriză, trebuind să spună cât mai repede ce emoție exprima fiecare față umană.
S-a observat că atunci când chipurile era prezentate în timpul inhalației, participanții identificau frica mult mai rapid decât dacă le vedeau în timpul inspirației. Efectul s-a diminuat atunci când participanții au realizat aceleași sarcini, dar respirând pe gură. În cazul expresiilor de supriză nu au fost identificate astfel de efecte.

Cercetătorii au testat și impactul respirației asupra memoriei (asociată cu hipocampul). Aceiași participanți au vizionat imagini cu diferite obiecte, iar mai târziu li s-a cerut să și le amintească. Și în acest ca vizionarea obiectelor pe durata inspirației i-a ajutat pe participanți să își amintească mai bine.

În lumina acestor descoperiri putem înțelege mai bine de ce accelerarea respirației este benefică într-o situație periculoasă pentru individ. Studiul are implicații și pentru meditație și tehnicile de control al respirației, având în vedere că prin inspirație are loc un fel de sincronizare a oscilațiilor la nivelul sistemului limbic, consideră autorii.

Studiul a fost publicat în Journal of Neuroscience.

Sursa: Medical Xpress