Riscurile de miocardită asociate cu vaccinarea COVID-19

Un studiu amplu, recent publicat în JAMA Network, aduce clarificări importante în legătură cu riscurile de miocardită asociate vaccinării cu vaccinuri cu ARN mesajer (mARN) împotriva COVID-19. Cercetarea, desfășurată în Franța și bazată pe date naționale, evidențiază faptul că, deși există un risc crescut de miocardită după vaccinare, severitatea pe termen lung a acestei afecțiuni este considerabil redusă comparativ cu miocardita asociată altor cauze.

Contextul studiului

Miocardita este o afecțiune potențial gravă, caracterizată prin inflamația miocardului, țesutul muscular al inimii. Aceasta poate afecta capacitatea inimii de a pompa sânge eficient, manifestându-se prin simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație și bătăi neregulate ale inimii. În timp ce miocardita poate fi autolimitată în multe cazuri, formele severe pot necesita luni sau chiar ani de tratament medical, ceea ce poate aduce o povară semnificativă asupra pacienților și familiilor lor.

Studiile observaționale anterioare au sugerat o asociere între vaccinurile COVID-19 mARN, în special mARN-1273 și BNT162b2, și o incidență crescută a miocarditei, în special după administrarea celei de-a doua doze. Cu toate acestea, cercetările disponibile nu au oferit date suficiente despre evoluția pe termen lung a miocarditei postvaccinare, comparativ cu alte cauze ale acestei afecțiuni.

Despre studiu

Studiul de față a fost realizat pentru a examina incidența miocarditei și complicațiile cardiovasculare ulterioare, în urma vaccinării și a infecției cu COVID-19. Cercetătorii au evaluat gestionarea pe termen lung a bolii pe o perioadă de 18 luni, inclusiv numărul de prescripții medicale și proceduri necesare după diagnosticarea miocarditei.

Datele studiului au fost colectate din mai multe baze de date naționale din Franța, incluzând Baza Națională de Date de Spitalizare (PMSI), Sistemul Național de Date de Sănătate (SNDS), baza națională de vaccinare împotriva COVID-19 (VAC-SI) și baza de date de testare pentru coronavirusul de tip 2 (SI-DEP). Studiul a inclus întreaga populație franceză, adică aproximativ 67 de milioane de persoane, iar codurile din Clasificarea Internațională a Bolilor și Problemelor de Sănătate Aferente, Revizia a 10-a (ICD-10), au fost utilizate pentru identificarea cazurilor de miocardită și COVID-19.

Colectarea datelor a acoperit perioada decembrie 2020 - iunie 2022 și a inclus doar persoanele cu vârste între 12 și 49 de ani. Participanții la studiu au fost clasificați ca având miocardită postvaccinare dacă au fost spitalizați în termen de șapte zile de la vaccinarea cu mARN COVID-19 sau ca având miocardită post-COVID-19 dacă au fost spitalizați în termen de 30 de zile de la diagnosticarea cu COVID-19 fără să fie vaccinați anterior. Miocardita convențională a inclus pacienții diagnosticați cu miocardită din alte cauze.

Analiza a inclus date demografice, statutul de vaccinare, istoricul medical, proceduri medicale, vizite la spital sau prescripții medicale ulterioare diagnosticării miocarditei. Incidența și evoluția miocarditei au fost evaluate prin modele de regresie Cox ponderate pentru tipul de miocardită, iar riscul de dezvoltare a miocarditei a fost modelat folosind regresia logistică multinomială multivariabilă, ajustată pentru factori sociodemografici și comorbidități.

Rezultatele studiului

Pe parcursul studiului, 4.635 de persoane au fost spitalizate pentru miocardită, dintre care 12% au fost clasificate ca având miocardită postvaccinare, 6% ca având miocardită post-COVID-19 și 82% ca având miocardită convențională. Aproximativ 67% dintre pacienții cu miocardită postvaccinare au dezvoltat simptome după a doua doză de vaccin.

Evaluarea tipului de miocardită a arătat că pacienții cu miocardită postvaccinare erau mai tineri, cu o vârstă medie de 25,9 ani, și mai frecvent bărbați, cu un istoric mai scăzut de boli cronice comparativ cu miocardita convențională. În contrast, pacienții cu miocardită post-COVID-19 erau mai în vârstă, cu o vârstă medie de 31 de ani, aveau un număr mai mare de comorbidități și erau mai puțin frecvent bărbați (67%) comparativ cu cei cu miocardită postvaccinare (84%).

Rezultatele clinice pe o perioadă de urmărire de 18 luni au fost cele mai severe în cohortele de miocardită post-COVID-19 și convențională, ambele având o rată de mortalitate de 4%, comparativ cu 0,2% în cohorta postvaccinare. Rapoartele de spitalizare au prezentat tendințe similare, cu 5,8%, 4% și 3,2% dintre pacienții cu miocardită convențională, post-COVID-19 și postvaccinare necesită spitalizare, respectiv. Cu toate acestea, numărul de medicamente și proceduri medicale necesare nu a prezentat diferențe statistice semnificative între grupuri.

Concluzii

Deși vaccinarea cu mARN COVID-19 a fost asociată cu o incidență crescută a miocarditei comparativ cu alte cauze, evoluția clinică ulterioară, inclusiv mortalitatea, a fost semnificativ mai puțin severă în acest grup. Studiul a identificat bărbații tineri, în special cei care au primit a doua doză de vaccin mARN, ca fiind populația cu cel mai mare risc, subliniind necesitatea unui monitorizări clinice preventive între șapte și 30 de zile după vaccinare.

Informații suplimentare: miocardita

Miocardita este o inflamație a mușchiului cardiac care poate reduce eficiența inimii în pomparea sângelui. Aceasta poate fi cauzată de infecții virale, reacții autoimune, expunerea la toxine sau alte afecțiuni. Simptomele comune includ durere în piept, dificultăți de respirație și bătăi neregulate ale inimii. În cazurile severe, miocardita poate duce la insuficiență cardiacă, aritmii și chiar moarte subită. Tratamentul depinde de severitatea bolii și poate include medicamente pentru reducerea inflamației și susținerea funcției cardiace, iar în cazurile extreme, transplantul cardiac poate fi necesar.