Pierderea gustului provocată de COVID-19?

La începutul pandemiei, semnele clinice ale infecției COVID-19 erau aparent clar definite. Afecțiunea se prezenta cu simptome asemănătoare gripei. Cu timpul, noile studii au lărgit tabloul clinic al bolii, incluzând tulburările de gust sau miros.
Ultimele studii realizate au scos în evidență noi semne ale COVID-19. Pacienții diagnosticați se puteau prezenta doar cu lipsa mirosului sau a gustului, celelalte manifestări putând fi absente. Aceste date au determinat oamenii de știință să analizeze relația dintre infecția cu SARS-CoV-2 și afectarea papilelor gustative.

Mecanismul infecțiilor virale este cunoscut. După pătrunderea în organism, virusul trebuie să invadeze anumite tipuri de celule pentru a porni procesul de replicare, celulele astfel afectate pot fi distruse în timpul procesului infecțios.
Virusul răspunzător de COVID-19, cunoscut sub denumirea de SARS-CoV-2, își desfăsoară activitatea infecțioasă prin intermediul enzimei de conversie a angiotensinei II (ECA II). Această enzimă a fost identificată la suprafața diferitelor tipuri celulare, inclusiv a celor ale limbii.

Scopul lucrării științifice elaborate de către Hong-Xiang Liu și echipa sa științifică a fost de a identifica momentul apariției enzimei de conversie a angiotensinei II la nivelul papilelor gustative, precum și rolul acesteia. Folosind animale de experiență, aceștia au încercat să găsească o explicație satisfăcătoare despre infecția cu SARS-CoV-2 și pierderea mirosului. În ciuda faptului că această enzimă, regăsită și la animalele din experiment, nu era susceptibilă la SARS-CoV-2, aceștia au continuat studiile. Pornind de la ideea că această enzimă se regăsește în mucoasa gustativă chiar și la șoarecii nou-născuți, aceștia au confirmat rezultatele cercetărilor anterioare, conform cărora enzima de conversie a angiotensinei II este exprimată într-un stadiu timpuriu, iar după o perioadă este reexprimată în perioada adultă.

Rezultatele obținute nu au putut confirma relația dintre infecția cu noul coronavirus și pierderea gustului. Autorii au constatat că pe lângă această enzimă erau prezente și alte celule răspunzătoare de aspectul aspru al limbii, însă enzima nu a putut fi identificată la nivelul papilelor gustative. Concluzia acestora a fost că infecția directă cu SARS-CoV-2 nu este răspunzătoare de pierderea gustului, ci mai degrabă, inflamația provocată de infecție este capabilă să inducă acest fenomen. Studiul s-a adresat și altor tipuri de virusuri precum virusul gripal, care ar putea afecta și el papilele gustative.

sursa: Science Daily