Riscul de cădere
Riscul de cădere este un indicator folosit în domeniul geriatriei care cuantifică susceptibilitatea unei persoane vârstnice de a suferi un traumatism prin căderea de la propriul nivel. Identificarea acestui risc prezintă o importanță deosebită întrucât căderile reprezintă pentru populaÈ›ia geriatrică un risc major pentru apariÈ›ia fracturilor È™i a leziunilor organice care vor conduce pe termen lung la acumularea dizabilităților È™i scăderea funcÈ›ionalității individuale.
Ce este riscul de cădere și pentru ce se utilizează?
Căderea reprezintă evenimentul prin care o persoană realizează contactul cu solul sau cu o suprafață situată inferior față de propriul nivel, care se petrece fără voinÈ›a celui implicat. Este important de menÈ›ionat că aceste situaÈ›ii se petrec în lipsa acÈ›iunii directe unui factor extern sau a unui eveniment patologic major precum accidentul vascular cerebral sau infarctul de miocard.
Termenul de risc de cădere se referă la totalitatea factorilor intrinseci È™i extrinseci care pot contribui la producerea unei căderi în cazul populaÈ›iei susceptibile. Utilizarea acestei noÈ›iuni se regăseÈ™te în special în cazul pacienÈ›ilor în vârstă, de peste 65 de ani, întrucât riscul de cădere se înscrie în descrierea sindromului de fragilitate al vârstnicului, însă poate fi utilizat È™i în rândul populaÈ›iei pediatrice cu vârsta sub 5 ani sau al atleÈ›ilor. În cazul persoanelor vârstnice, căderile reprezintă o marcă a dizabilității care poate contribui la deteriorarea în mod temporar sau permanent a stării de sănătate.
CunoaÈ™terea riscului de cădere contribuie la prevenÈ›ia evenimentelor traumatice în rândul populaÈ›iei vârstnice, iar aceasta este necesar să se realizeze având în vedere grupele de vârstă supuse riscului, precum È™i a comorbiditățile individuale. (1), (2)
Ce factori contribuie la apariția riscului de cădere?
Căderile sunt rezultatul asocierii unor factori multipli È™i pot reprezenta o ameninÈ›are la adresa stării de sănătate a oricărui individ, în special a vârstnicului, motiv pentru care este importantă înÈ›elegerea atât a modului de producere, cât È™i a factorilor determinanÈ›i.
Procesul de cădere poate fi divizat în trei etape principale:
1. Modificarea centrului de greutate al corpului peste capacitatea de autocompensare. În cadrul acestei etape, factorii instrinseci implicaÈ›i pot fi hipotrofia, hipotonia È™i hipokinezia musculară, reducerea stabilității articulare, alături de labilitatea reflexelor de postură.
2. EÈ™ecul de compensare al sistemelor responsabile de menÈ›inerea poziÈ›iei corporale în ceea ce priveÈ™te corecÈ›ia în mod adecvat înaintea producerii căderii. Aceste procese au loc atât la nivel cerebral, fiind influenÈ›ate de bolile ce afectează funcÈ›ia senzitivă È™i motorie, precum È™i la nivelul sistemului muscular care la rândul său este influenÈ›at în mod negativ de multiple afecÈ›iuni.
3. Impactul propriu-zis al organismului cu solul sau cu alte suprafețe din vecinătatea persoanei, urmat de transmiterea unei forțe de intensitate variabilă asupra organismului. Această etapă prezintă cel mai mare risc de a produce leziuni asupra țesuturilor și organelor, ale căror gravitate va fi direct proporțională cu forța exercitată.
Cauzele responsabile de apariÈ›ia căderilor se pot clasifica în funcÈ›ie de factorii intrinseci, care îÈ™i exercită înfluenÈ›a cel mai pregnant asupra celui de-al doilea stadiu, precum È™i de factorii extrinseci care intervin în prima È™i ultima etapă a procesului de cădere.
1. Factori intrinseci ce cresc riscul de cădere:
- • Vârsta înaintată, care influenÈ›ează în mod negativ capacitatea de menÈ›inere È™i corecÈ›ie a poziÈ›iei corporale adecvate;
- • Sexul, întrucât femeile sunt mai predispuse la căderi față de bărbaÈ›i;
- • Alte căderi în antecedente, orice eveniment traumatic crescând fragilitatea persoanei vârstnice;
- • CondiÈ›iile de viață, deoarece persoanele care locuiesc singure sunt mult mai susceptibile evenimentelor traumatice în general, È™i căderilor, în special;
- • MedicaÈ›ia utilizată, întrucât clase de medicamente precum diureticele, antiaritmicele, benzodiazepinele sau digoxinul pot afecta capacitatea individului de a îÈ™i menÈ›ine postura;
- • AfecÈ›iuni ce influenÈ›ează stabilitatea mersului, în această categorie fiind incluse atât afecÈ›iunile neurologice, cât È™i musculo-scheletale ale membrelor inferioare;
- • Stilul de viață sedentar care predispune semnificativ la apariÈ›ia căderilor;
- • Comorbiditățile din sfera cardiovasculară, endocrină, în special afecÈ›iunile tiroidiene, diabetul, brohnopneumopatia cronică obstructivă, incontinenÈ›a urinară sau vertijul;
- • DeficienÈ›ele nutriÈ›ionale, precum deficitul vitaminei D care contribuie la apariÈ›ia osteoporozei sau a stării de slăbiciune musculară;
- • Afectarea cognitivă, cel mai important reprezentant find sindromul demenÈ›ial, o afecÈ›iune foarte des întâlnită în rândul populaÈ›iei vârstnice;
- • Deficitele vizuale precum hipermetropia specifică vârstnicului, cataracta sau glaucomul;
- • Leziuni la nivel plantar de tipul ulcerelor, defectelor unghiale sau calusurilor;
2. Factori extrinseci ce cresc riscul de cădere:
- • Iluminarea ambientală insuficientă;
- • SuprafeÈ›ele neregulate sau umede;
- • Mobilierul de înălÈ›ime joasă;
- • Accesul dificil către spaÈ›iile utilizate în mod frecvent;
- • Mobilierul instabil sau insuficient fixat pe un plan fix;
- • VestimentaÈ›ia inadecvată;
- • SpaÈ›iile înguste. (2), (3), (4)
Cum se poate reduce riscul de cădere?
Pacientul vârstnic, în special cel care suferă de afecÈ›iuni care îi reduc mobilitatea È™i capacitatea de menÈ›inere a echilibrului, necesită intervenÈ›ia externă atât a cadrelor medicale, cât È™i a familiei pentru a-i oferi siguranță în unitățile sanitale È™i în interiorul propriei locuinÈ›e prin măsuri precum:
- • Practicarea exerciÈ›iului fizic în mod regulat È™i în limita tolerabilității pentru a îmbunătăți funcÈ›ionalitatea musculară È™i articulară, precum È™i pentru prevenÈ›ia pierderii masei musculare.
- • Utilizarea dispozitivelor de asistare a mersului de tipul cârjelor sau cadrului.
- • Testarea periodică a acuității vizuale È™i auditive È™i ajustarea dioptriilor sau parametrilor aparatelor auditive.
- • CunoaÈ™terea efectelor adverse ale medicamentelor administrate, în special dacă fac parte din categoriile responsabile de creÈ™terea riscului de cădere.
- • Purtarea de încălțăminte stabilă, care să nu crească riscul de alunecare.
- • Evitarea consumului de alcool.
- • Limitarea deplasărilor în cazul condiÈ›iilor meteorologice nefavorabile (ploaie, zăpadă, noroi, polei etc.).
- • Modificarea poziÈ›iei obiectelor de mobilier în asa fel încât să nu obstrucÈ›ioneze accesul către zone precum bucătărie, toaletă sau pat.
- • Asigurarea integrității podelei prin evitarea materialelor lucioase sau acoperirea lor cu covoare.
- • Instalarea barelor de sprijin în apropierea patului, mesei, toaletei etc. (4), (5), (6)
(2) Protocol intern de management al riscului de cădere, link: https://spcf2.ro/documente/SITE%20SPCF2B_PROTOCOL%20MANAGEMENTUL%20RISCULUI%20DE%20CADERE.pdf
(3) Falls in Older Persons: Risk Factors and Prevention, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK235613/
(4) Riscul de cădere la vârstnici: cauze și cum îl putem preveni, link: https://affinity.ro/riscul-de-cadere-la-varstnici-cauze-si-cum-il-putem-preveni/
(5) Falls and Fractures in Older Adults: Causes and Prevention, link: https://www.nia.nih.gov/health/falls-and-falls-prevention/falls-and-fractures-older-adults-causes-and-prevention
(6) Preventing falls at home, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/falls-prevention-at-home
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni