Pensionarea
Autor: Costin Oana
Pensionarea este unul dintre cele mai importante evenimente care marchează trecerea spre vârsta a treia, având efecte financiare, sociale È™i psihologice asupra celor care o experimentează, cu atât mai profunde cu cât este precedată de o viață profesională activă È™i complexă.
De multe ori, tineri fiind, privim idilic către vârsta pensionării, când considerăm că vom avea suficient timp să ne odihnim È™i să ne dedicăm tuturor activităților plăcute pe care le-am neglijat de-a lungul vieÈ›ii din cauza lipsei de timp. AjunÈ™i acolo, însă, unii se confruntă cu melancolia, tristeÈ›ea sau sentimentul de inutilitate. Cert este că pensionarea nu este trăită la fel de toÈ›i. Ce face însă diferenÈ›a, ce se schimbă odată cu pensionarea È™i cum ne putem asigura că acest eveniment nu produce dezechilibre semnificative asupra vieÈ›ii noastre?
Ce schimbări aduce pensionarea?
Pensionarea este echivalentă cu încetarea activității profesionale, ceea ce duce implicit la modificări ale veniturilor È™i la mai mult timp liber la dispoziÈ›ia noastră. Acestea sunt cele mai evidente schimbări care se petrec odată cu pensionarea. La o privire mai atentă, ele sunt mult mai profunde È™i mai numeroase.
La nivel financiar
În România aspectul economic este unul dintre cele mai presante cu care se confruntă pensionarii. Nu doar că veniturile lor scad, pentru că pensia este mai mică decât salariul primit în timpul serviciului, dar de cele mai multe ori tratamentele medicale sunt atât de costisitoare încât cu greu reuÈ™esc să îÈ™i asigure un nivel de trai decent. În aceste condiÈ›ii este greu să ne comparăm cu statele dezvoltate È™i bogate, unde angajaÈ›ii îÈ™i fac din timp un plan financiar pentru pensionare È™i economisesc din timp pentru această perioadă. Abia în ultimii ani s-a introdus È™i la noi sistemul de pensii private (pilonul II È™i pilonul III), menit să ne înveÈ›e să economisim din timp pentru pensie È™i să prevină dezechilibrele la nivel social È™i economic din viitor, atunci când numărul de angajaÈ›i care să susÈ›ină pensionarii va fi extrem de mic. (1)
Pe de altă parte statul oferă anumite facilități È™i reduceri celor care au acest statut (gratuitatea transportului public în oraÈ™ sau reducerea preÈ›ului acestuia, bilete la preÈ›uri accesibile sau gratuite pentru tratament balnear etc.). CunoaÈ™terea È™i utilizarea acestor drepturi È™i facilități nu poate fi decât benefică.
La nivel social
Odată cu pensionarea apare È™i o schimbare de roluri. Nu mai suntem ingineri, muncitori, profesori etc., suntem pensionari. Ori această schimbare poate pune deseori probleme de identitate. Abilitățile È™i cunoÈ™tinÈ›ele dobândite de-a lungul carierei nu dispar însă odată cu pensionarea, dimpotrivă, acestea asigură avantajul unei bogate experienÈ›e, din care putem împărtăși celor care au nevoie sau de ce nu, putem continua să lucrăm, devenind antreprenori/liberi profesioniÈ™ti în domeniul pe care îl stăpânim atât de bine. Apare însă în această perioadă un nou rol, chiar dacă de data aceasta în planul familiei, È™i anume cel de bunici, în care putem investi emoÈ›ional, compensând astfel pentru latura profesională. (2), (3)
La nivel psihologic
La nivel psihologic, pe lângă problema identității, apar È™i alte aspecte care trebuie luate în considerare. Activitatea profesională este o latură importantă a vieÈ›ii noastre, mai ales în cazul lor pentru care cariera a reprezentat mai mult decât un mijloc de a obÈ›ine veniturile necesare susÈ›inerii materiale a familiei È™i casei. SituaÈ›ia devine mai grea atunci când s-a investit mai mult în viaÈ›a profesională, iar alte aspecte au fost mai mult sau mai puÈ›in neglijate. Pe de altă parte este vorba È™i de despărÈ›irea de colegii de serviciu, de care cel mai probabil ne leagă o bună perioadă de timp lucrată împreună È™i împărtășirea unor evenimente comune.
Incapacitatea de a găsi noi mijloace de împlinire după pensionare poate duce la depresie. Pentru toate există însă soluÈ›ii: menÈ›inerea legăturii cu foÈ™tii colegi, orientarea spre familie È™i spre activitățile care ne fac plăcere È™i de ce nu, continuarea activității pe care am desfășurat-o atâÈ›ia ani È™i de care suntem pasionaÈ›i (deschizându-ne propria afacere, angajându-ne part-time, informându-ne despre noutățile din domeniu sau oferind consiliere tinerilor din branșă care au nevoie de sfaturile È™i viziunea unui om cu experiență).
Ce face diferenÈ›a în modul în care resimÈ›im pensionarea?
AÈ™a cum spuneam, pensionarea este resimÈ›ită diferit de la o persoană la alta. Este o experiență de viață pe care fiecare o trăieÈ™te în funcÈ›ie de aÈ™teptările, de stilul de viață È™i de multe alte aspecte personale sau externe care intervin în această ecuaÈ›ie.
Cei care îÈ™i pregătesc pensionarea se adaptează în general mult mai bine la noua situaÈ›ie decât cei care sunt fortaÈ›i de împrejurări să se pensioneze. De exemplu, studii realizate în această privință au arătat că persoanele care nu s-au pensionat voluntar au consumat semnificativ mai mult alcool după pensionare, comparativ cu cei care È™i-au dorit să iasă la pensie È™i s-au pregătit pentru acest pas. Posibilele explicaÈ›ii pentru recurgerea la alcool ar fi dificultarea de adaptare la lipsa locului de muncă È™i ideea de a nu fi deÈ›inut controlul în privinÈ›a luării acestei decizii. (4), (5)
De asemenea, pentru cineva care toată viaÈ›a a avut un singur loc de muncă va fi mult mai dificil să facă față perioadei de după pensionare decât celor care au avut parte de o varietate a joburilor, pentru că aceÈ™tia din urmă sunt obiÈ™nuiÈ›i cu modificarea rutinei zilnice adusă de schimbarea unui loc de muncă. Similar, un alt element important este experienÈ›a anterioară a pensionarului cu evenimente de viață complicate: specialiÈ™tii spun că o persoană care s-a confruntat cu pierderea unei afaceri, care a luat-o de la capăt atunci când a pierdut un loc de muncă sau care s-a ambiÈ›ionat să promoveze È™i să-È™i depășească limitele, are È™anse mult mai mari să facă față cu bine pensionării comparativ cu cei care au avut un parcus mai lin sau care eventual au fost împinÈ™i de la spate să se implice. (6)
Alți factori după părerea specialiștilor, care fac diferența sunt:
- securitatea financiară,
- tipul de personalitate,
- existența unui partener de viață,
- locaÈ›ia geografică în care trăieÈ™te pensionarul,
- cât de stresant a fost locul de muncă
- cât de satisfăcător a fost locul de muncă
- motivele pensionării
- așteptările celui care se pensionează
- importanța locului de muncă și a familiei pentru cel care se pensionează
- momentul pensionării
În acelaÈ™i timp È™i starea de sănătate joacă un rol deosebit de important pentru felul în care pensionarea este resimÈ›ită: pentru cineva care suferă de afecÈ›iuni cronice specifice vârstei pensionarea poate acutiza suferinÈ›a sau poate crea neajunsuri materiale È™i implicit dificultăți în achiziÈ›ionarea tratamentului necesar. (2), (7)
Cum facem față pensionării?
Indiferent dacă este aÈ™teptată sau nu cu nerăbdare, dacă este anticipată sau la termen, pensionarea este o schimbare majoră care, într-o anumită măsură poate pune probleme. Pensionarea nu se întâmplă însă de azi pe mâine, de aceea ne putem pregăti strategii È™i soluÈ›ii dinainte, care să amortizeze efectele nedorite.
În urma unui studiu realizat în 2004 de o echipă de psihologi din Washington la care au participat 100 de pensionari s-a ajuns la câteva tipologii de abordare a vieÈ›ii după pensionare:
- „continuatorii” sunt cei care îÈ™i folosesc în continuare abilitățile È™i cunoÈ™tinÈ›ele în folosul intereselor profesionale pe care le aveau înainte de pensionare
- „aventurierii”sunt cei care se lansează în căutarea de noi activități È™i domenii de interes
- „exploratorii”sunt cei care caută, prin încercare È™i eroare, noi activități È™i domenii de interes
- „flexibilii”sunt cei care petrec fiecare zi ca atare, fără să-È™i facă planuri dinainte
- „spectatorii implicaÈ›i”sunt cei cărora le pasă de lume, însă se implică prea puÈ›in în acÈ›iuni concrete
- „retraÈ™ii”sunt cei care nu se mai implică deloc în activități (8)
Concret, iată ce putem face, indiferent dacă am ajuns, ne pregătim pentru acest pas sau dacă vedem pensionarea ca pe un eveniment extrem de îndepărtat:
Crearea unui plan de acțiune
Este necesar, mai ales dacă ne apropiem de vârsta a treia, dar nu numai, să ne informăm în primul rând despre cadrul legal al pensionării: care este vârsta la care ne putem pensiona, ce condiÈ›ii trebuie să îndeplinim, câÈ›i ani de muncă trebuie să avem în spate etc. În al doilea rând, trebuie să ne gândim serios ce vom face după ce ieÈ™im la pensie (în afară de odihna È™i de timpul petrecut în activități plăcute pe care ni le-am promis din tinereÈ›e). După câteva săptămâni de recuperare fizică È™i timp petrecut aÈ™a cum am vrut, vom simÈ›i nevoia să facem È™i altceva. Pe de altă parte trebuie să ne gândim că avem înainte restul vieÈ›ii noastre pe care trebuie să-l organizăm, de aceea stabilirea unor obiective È™i a unor noi rutine sănătoase nu poate fi decât benefică. Concret, trebuie să ne punem întrebarea: Ce fac după pensionare? Sigur, o organizare a vieÈ›ii în acest mod nu este obligatorie pentru ca cineva să se simtă bine, însă de cele mai multe ori lipsa unor obiective È™i a unor strategii de petrecere a acestui timp mult pe care îl avem la dispoziÈ›ie poate duce la sentimente de inutilitate È™i izolare, lipsă de sens a vieÈ›ii, tristeÈ›e È™i depresie. (9)
Implicarea în activități fizice, sociale, mentale
De multe ori efectele pensionării sunt dublate È™i de starea de sănătate È™ubredă de la această vârstă. Cât timp suntem activi din punct de vedere profesional, ne menÈ›inem creierul È™i trupul antrenate. Odată cu pensionarea însă foarte puÈ›ini se gândesc la necesitatea de a face miÈ™care È™i de a-È™i menÈ›ine creierul activ prin activități care să-l stimuleze. Nu este de mirare că organismul nostru, supus etapelor îmbătrânirii, este în acest context È™i mai susceptibil la boli È™i afecÈ›iuni. Sportul la vârsta a treia nu este doar util, este chiar indicat dacă vrem să facem față mai bine îmbătrânirii. De asemenea, activități precum cititul, jocurile educative, învățarea de lucruri noi ne menÈ›in creierul activ È™i ne păstrează sănătatea mentală. Cele mai multe studii arată că persoanele care fac față cel mai bine pensionării sunt cele care menÈ›in un stil de viață activ, care au o activitate fizică adaptată stării lor de sănătate È™i care se implică in diferite tipuri de activități. (2), (9)
Dezvoltarea și practicarea unor hobby-uri
Pentru cei care au făcut din pasiunea lor o carieră, pensionarea nu este o încheiere a acesteia, ci mai degrabă o formalitate, pentru că ulterior nimic nu îi împiedică să continue. Pentru ceilalÈ›i, acum poate fi momentul ideal de a investi timp È™i pasiune în dezvoltarea unui hobby. Va fi un timp petrecut în mod plăcut, care în acelaÈ™i timp îi va stimula fizic È™i/sau mental. (5)
Menținerea și dezvoltarea relațiilor
Sentimentele de izolare È™i singurătate pot apărea frecvent dacă relaÈ›iile cu familia, apropiaÈ›ii, prietenii nu sunt menÈ›inute È™i cultivate. Aceasta este perioada când suportul celorlalÈ›i este foarte important, dându-i pensionarului încredere È™i susÈ›inere morală. Crearea de noi relaÈ›ii este de asemenea benefică, pentru că implică participarea la diverse activități, ieÈ™irea din casă, socializarea cu oameni noi. (10)
Turismul pentru seniori
În alte țări turismul la vârsta a treia este puternic încurajat È™i promovat. În ultimul timp această tendință începe să-È™i facă apariÈ›ia È™i la noi, începând de la turismul balnear deja menÈ›ionat, la care pensionarii au reduceri, până la ofertele turistice pentru seniori în afara țării. Pentru cei care au resursele materiale necesare È™i care sunt pasionaÈ›i de călătorii, este o manieră extrem de plăcută de petrecere a timpului liber È™i un mod de a ne răsplăti pentru anii mulÈ›i petrecuÈ›i la locul de muncă. (11)
Pensionarea nu trebuie privită ca o perioadă de criză, ci ar trebui mai degrabă să ne raportăm la ea ca la o perioadă normală care marchează sfârÈ™itul unei etape È™i începutul alteia. Chiar dacă uneori neajunsurile materiale, starea de sănătate nesatisfăcătoare sau pierderea unor persoane dragi ne împiedică să ne bucurăm de această etapă, o atitudine optimistă È™i identificarea aspectelor pozitive din viaÈ›a noastră cu siguranță ne vor face mai mulÈ›umiÈ›i È™i mai bucuroÈ™i.
(2)Adjusting to retirement, link: https://www.mensline.org.au/Adjusting-to-retirement.html
(3)How to Manage Retirement Disillusionment, link: https://www.wikihow.com/Manage-Retirement-Disillusionment
(4)How retirement affects your health, link: https://www.livescience.com/40976-how-retirement-affects-your-health.html
(5)Retirement - issues to consider, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Retirement_issues_to_consider?open
(6)Psychological aspects of retirement, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2153798/pdf/canfamphys00229-0143.pdf
(7)Living happily after retirement: Planning, staying active are key, experts say, link: https://news.medill.northwestern.edu/chicago/news.aspx?id=224027
(8)Thinking About Retirement? Time to Think About Your Psychological Portfolio, link:https://www.apa.org/research/action/retire.aspx
(9)The Emotional Side of Retirement, link: https://www.krantcents.com/the-emotional-side-of-retirementruhzzvhyzush
(10)The Eight Keys to a Successful Retirement Life, link: https://www.retirementlifestyle.com/the-eight-keys-to-a-successful-retirement-life/
(11)What To Do With The Freedom That Retirement Brings, link: https://www.mylifechange.com.au/articles/what-to-do-with-the-freedom-that-retirement-brings
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum