Probleme dentare la vârstnici

Vârsta înaintată, considerat un important factor de risc pentru numeroase afecțiuni, poate influența și sănătatea orală. Funcția diminuată a glandei salivare, frecvent asociată cu îmbătrânirea, reprezintă un factor de risc pentru problemele de sănătate orală, uscăciunea gurii și cariile dentare fiind atribuite unui flux salivar redus. Cu toate acestea, scăderea secreției de salivă nu însoțește în mod uniform îmbătrânirea la persoanele sănătoase, conform unor cercetări. Tocmai de aceea, vârsta în sine nu poate fi considerat factor unic în determinarea sănătății orale, cu excepția cazurilor în care vârsta înaintată a determinat apariția unor afecțiuni care fac dificil periajul dentar. De asemenea, vârsta ar putea fi un factor dominant pentru vârstnicii al căror tratament medicamentos afectează sănătatea dentară. (1) (2)

Actul masticator, esențial pentru alimentare, poate să fie îngreunat de anumite probleme dentare. Lipsa dentiției determină apariția dificultăților în mestecarea alimentelor, ceea ce îi poate face pe vârstnici să prefere alimentele moi, adesea bogate în carbohidrați, în detrimentul alimentelor cu o textură mai tare. Totodată, tulburările cavității bucale îi pot face pe vârstnici să consume mai puține alimente, dorința acestora de alimentare fiind adesea redusă. Din aceste motive, persoanele în vârstă pot avea probleme în obținerea cantității necesară zilnic de minerale sau de vitamine. (2)

Starea de sănătate orală la persoanele în vârstă: ce se modifică?

Odată cu înaintarea în vârstă, diverși factori pot să influențeze sănătatea orală. Modificările neurofiziologice, mentale sau fiziologice orale pot avea implicații severe în ceea ce privește decizia tratamentului și determinarea prognosticului. Factorii sistemici și locali care pot să influențeze sănătatea orală:

Modificări ale fiziologiei orale

Considerate un semn al îmbătrânirii, pot implica atrofia progresivă a musculaturii masticatorii, bucale și labiale. Atrofierea mușchilor masticatori este unul dintre motivele pentru care persoanele vârstnice se confruntă cu dificultăți în mestecarea alimentelor dure. Modificările fiziologiei orale afectează eficiența mestecării și pot determina apariția unor probleme de sănătate. (2)

Modificări ale glandelor salivare și ale secreției salivare

Frecvent asociată cu îmbătrânirea, funcția diminuată a glandei salivare are multe consecințe dăunătoare pentru gazdă. Saliva, cu un rol esențial în protejarea cavității bucale, facilitează numeroase fenomene senzorimotoare. În absența sa, zaharurile și acizii proveniți din alimentele ingerate vor fi mult mai dificil de eliminat. Prin urmare, cantitatea de bacterii acumulată în cavitatea bucală va crește, astfel că și riscurile de apariție a afecțiunilor dentare vor fi mai mari. Pentru a preveni problemele de sănătate orală asociate scăderii secreției salivare, persoanelor în vârstă le este recomandat consumul regulat de lichide naturale fără zaharuri, cât și utilizarea zilnică a înlocuitorilor salivari artificiali, precum guma cu xylitol, care stimulează producția de salivă. (2) (3)

Modificări mentale

Tulburările mentale, frecvente în majoritatea cazurilor la persoanele trecute de 70 de ani, pot îngreuna îngrijirea dentară a pacientului. Totodată, în cazul bătrânilor aflați sub tratament proteic, tulburările mentale pot să complice rezultatul acestor tratamente. (2)

Modificări neurofiziologice

Odată cu înaintarea în vârstă, are loc o degenerare a elementele funcționale din sistemul nervos central, astfel încât capacitatea de a dobândi noi tipare de activitate musculară devine limitată. Din acest motiv, persoanele în vârstă se adaptează mai dificil și într-un timp mult mai lung de timp la tratamentul proteic. (2)

Care sunt principalele probleme dentare la vârstnici?

Cariile dentare

Apărute adesea înaintea vârstei de 50 de ani, cariile dentare sunt adesea incriminate pentru durerea apărută la nivelul danturii, cât și pentru infecțiile cavității bucale. Cauza principală a cariilor dentare o reprezintă acumularea de placă bacteriană sau de tartru, ca urmare a unei alimentații bogate în zaharuri și acizi. În lipsa unui tratament, cariile dentare pot evolua nefavorabil și pot să determine inclusiv căderea sau fragmentarea dintelui. (1) (3) (4)

Boala parodontală

Cauzată de bacteriile existente în cavitatea bucală, ce se depun sub forma unor plăci bacteriene, boala parodontală este răspândită la nivel global, chiar și în țările dezvoltate. Conform studiilor epidemiologice, prevalența și severitatea bolilor parodontale cresc odată cu vârsta. Iritațiile gingivale și sângerarea sunt principalele simptome ale afecțiunii gingivale. Boala parodontală netratată ajunsă într-un stadiu avansat poate distruge gingiile, oasele și ligamentele care susțin dantura. Prin urmare, dinții vor începe să își piardă din mobilitate și într-un final vor cădea. (3) (4)

Retracția gingivală

Considerat un proces ce se desfășoară treptat, retracția gingivală presupune retragerea gingiilor de pe suprafața dinților, cu expunerea rădăcinii. Pe măsură ce rădăcina devine expusă, dinții devin sensibili, durerea fiind unul dintre simptomele raportate de către pacient. Bolile gingivale, igiena dentară deficitară, fumatul, istoricul familial și bruxismul sunt principalii factori care pot contribui la retracția gingivală. (3)

Cancerul bucal

Șansele de dezvoltare a cancerului oral cresc odată cu vârsta. Conform studiilor, vârsta medie la care o persoană este diagnosticată cu un anumit tip de cancer bucal este de 62 de ani. Potrivit datelor furnizate de Societatea Americană de Cancer, aproximativ 35.000 de cazuri de cancer la gură, gât și limbă sunt diagnosticate anual. Plăgile deschise, petele de culoare albă sau roșie, cât și modificările de structură a buzelor, limbii sau a mucoasei gurii, care durează mai mult de două săptămâni, reprezintă principalele simptome ale cancerului bucal. (3) (4)

Când este necesar examenul stomatologic?

Vizita la medicul stomatolog este recomandată de cel puțin două ori pe an, indiferent dacă apar sau nu simptome ale unei afecțiuni ale cavității bucale. De asemenea, se recomandă prezența la medic la scurt timp de la apariția următoarelor simptome:

• modificări de aliniere a danturii;
• modificările de structură a buzelor, limbii sau a mucoasei gurii
• umflături la nivelul ganglionilor limfatici;
• scăderea cantității de salivă secretată;
• sensibilitate, durere sau disconfort la nivelul unuia sau mai multor dinți;
• dificultăți la mestecare sau înghițire;
• edeme în cavitatea bucală;
• sângerări în cavitatea bucală. (1)

Cum pot fi prevenite problemele dentare la vârstnici?

Periajul dentar efectuat cu regularitate, de cel puțin două ori pe zi, este esențial pentru menținerea unei sănătății orale bune, indiferent de vârstă. Există, de asemenea, alte lucruri pe care o persoană le poate face pentru a-și menține sănătatea orală chiar și la o vârstă înaintată:

• utilizarea unei paste de dinți cu fluor;
• clătirea gurii cu fluor în fiecare zi, dacă nu există posibilitatea de periere a dinților cu o pastă de dinți ce conține fluor;
• utilizarea apei de gură antiseptice o dată sau de două ori pe zi, preferabil după periajul dentar;
• utilizarea aței dentare, pentru eliminarea resturilor alimentare pătrunse în spațiile interdentare;
• consumul unei cantități mai mari de apă, de către persoanele cu gura uscată;
• evitarea tutunului, cafelei și a alcoolului;
• evitarea consumului de zaharuri sau a băuturilor acide;
• clătirea gurii cu apă, imediat după consumul unor alimente nocive pentru dantură;
• mestecarea gumei fără zahăr, pentru stimularea producției de salivă;
• vizitele regulate la medicul specialist în îngrijire dentară pentru examenul oral de rutină și pentru curățarea profesională a danturii. (1) (3) (5)