Rezistența fungică la tratamentele actuale ar putea fi depășită, demonstrează cercetătorii într-o nouă lucrare

Infecțiile cauzate de ciuperci, organisme care pot dezvolta rezistență la tratamentele antimicrobiene actuale, în mod similar cu bacteriile, ar putea fi abordate cu ajutorul unor compuși recent descoperiți de cercetători, care interferează cu enzimele fungice necesare pentru sinteza acizilor grași.
Infecțiile superficiale cu candida sau alte tipuri de ciuperci pot provoca afecțiuni iritante, dar relativ minore, cum ar fi aftele bucale și tinea pedis (ciuperca piciorului), însă infecțiile invazive pot duce la boli debilitante și mortale, cum ar fi meningita criptococică și unele infecții dobândite în spital. Utilizarea chirurgiei invazive, a cateterelor implantate și a terapiei imunosupresoare a crescut numărul de cazuri de infecții grave nosocomiale în ultimii ani. În cazul anumitor pacienți, cum ar fi cei cu COVID-19 sever sau HIV, susceptibilitatea la infecții fungice crește semnificativ. În plus, tratamentele pot fi toxice și adesea nefuncționale, preponderent din cauza creșterii rezistenței ciupercilor.

Ca alternativă la tratamentele actuale, o echipă de cercetători condusă de Glen. E. Palmer, membru al Societății Americane de Chimie, s-a concentrat asupra enzimelor sintazei și desaturazei acizilor grași fungici (FA), care sunt esențiale pentru creșterea și virulența agenților patogeni fungici umani. Deoarece un test chimic rapid care poate depista inhibatorii enzimelor este dificil de conceput, echipa de cercetători a combinat în schimb ingineria genetică cu un test de celule întregi, pentru a analiza mii de molecule mici.

Deși niciunul dintre compușii testați nu a blocat activitatea sintazei acizilor grași fungici în culturile de celule Candida albicans, 16 compuși au inhibat activitatea FA desaturazei. S-a constatat că o structură de bază a acil hidrazidei este cheia activității mai multor dintre aceste molecule, care au fost eficiente chiar și împotriva tulpinilor rezistente la medicamente ale mai multor specii infecțioase de ciuperci, în timp ce prezintă toxicitate redusă pentru celulele de mamifere. Conform cercetătorilor, compușii descoperiți sunt piste promițătoare pentru dezvoltarea ulterioară ca agenți antifungici.

sursa: Science Daily