Respirație dificilă? - cum îți dai seama că ai ceva la plămâni

Respirația dificilă descrie un disconfort apărut în timpul proceselor de inspirație și expirație, care poate să se instaleze brusc sau treptat și care poate semnala, în unele cazuri, o problemă gravă de sănătate. Dificultățile de respirație ușoare, apărute în urma suprasolicitării fizice, nu sunt considerate probleme de respirație, ele fiind normale în contextul creșterii temporare a presiunii sanguine. În schimb, episoadele repetitive de dificultăți de respirație sau dificultățile respiratorii intense se pot datora unei condiții patologice și vor necesita un consult medical. Problemele respiratorii apărute în timpul unui atac de panică sau la persoanele anxioase, pot necesita, de asemenea, o evaluare medicală. (1) (2)

Care sunt cauzele pentru o respirație dificilă?

O persoană cu respirație dificilă prezintă dificultăți de inhalare și poate avea impresia că nu obține suficient oxigen. Există multiple posibilele motive pentru care oamenii ar putea întâmpina dificultăți de respirație, însă cel mai frecvent episoade de respirație dificilă sunt raportate în urma exercițiilor fizice. Alergiile, astmul, anxietatea, inflamațiile sau infecțiile (precum bronșita, pneumonia, COVID-19, gripa sau răceală) sunt principalele afecțiunile care pot determina apariția unor episoade periodice de respirație dificilă. În cazul afecțiunilor virale, bacteriene sau fungice, cât și în cazul inflamațiilor apărute la nivelul tractului respirator superior, respirația dificilă este cauzată de aglomerarea cu mucus a sinusurilor. (2) (3) (4)

Problemele de respirație care se manifestă pe termen lung pot fi cauzate de alergii, astm sau boli cronice ale tractului respirator și sunt adesea însoțite și de alte simptome, precum congestie nazală, tuse, expectorație, respirație șuierătoare și respirație superficială. Respirația dificilă însoțită de dureri toracice, amețeală, transpirații reci, greață sau disconfort resimțit în spate, maxilar, brațe sau gât ar putea reprezenta un semn de avertizare pentru un potențial infarct în desfășurare. Fumatul, obezitatea, anemia, cancerul pulmonar și afecțiunile cardiace (precum insuficiența cardiacă, boala cardiacă congestivă, boala arterială coronariană sau aritmia) pot afecta, de asemenea, capacitatea unei persoane de a respira corect. (2) (3) (4)

Cum îți dai seama că ai ceva la plămâni?

Bolile cronice pulmonare pot avea o varietate de simptome, care pot apărea chiar din stadiile incipiente ale bolii. Cunoașterea și identificarea semnelor de avertizare timpurie a bolii pulmonare ar putea preveni agravarea bolii. Tratamentul instituit în fazele incipiente reduce semnificativ riscul de complicații și poate salva viața persoanei bolnave. De cele mai multe ori, respirația dificilă nu semnalează afecțiuni ale plămânilor, însă o astfel de patologie nu poate fi exclusă. Respirația dificilă poate fi un simptom inițial al bolii pulmonare, inclusiv al BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), astmului sau cancerului pulmonar. Problemele de respirație cauzate de afecțiunile pulmonare se manifestă de regulă pe o perioadă mai lungă de timp și se instalează treptat.

Principalele semne de avertizare pentru o boală la plămâni:

• tuse cronică (simptom inițial comun al bolii cronice pulmonare, tusea se manifestă pe termen lung și poate apărea doar în anumite momente);
• producția de mucus în exces și pe perioade lungi de timp (mucusul, numit și spută sau flegmă, produs pe o perioadă lungă de timp și care nu are legătură cu o boală infecțioasă acută sau cu o alergie, ar putea indica boli pulmonare);
• respirație șuierătoare (respirația zgomotoasă, denumită în termeni medicali wheezing, este un semn că ceva neobișnuit blochează căile respiratorii ale plămânilor sau le face prea înguste);
• tuse cu sânge (expectorarea de sânge semnalează o problemă de sănătate cu potențial sever);
• durerea toracică cronică (durerea toracică inexplicabilă, care durează o lună sau mai mult este, de asemenea, un semn de avertizare pentru o boală pulmonară, în special dacă se agravează la tuse).

În același mod în care dificultățile de respirație sunt ignorate, oamenii tind să ignore adesea și tusea cronică sau mucusul, deoarece le pot considera simptome ale unei alergii sau urmări ale unei afecțiuni acute care nu se ameliorează. Apariția durerilor în timpul tusei sau a expectorației cu sânge reprezintă simptome severe, prezența la medic devenind imperios necesară. (4) (5) (6)

Diagnostic

Medicul specialist va stabili, în urma unei evaluări clinice și după examinarea istoricului medical, un diagnostic sau o serie de teste necesare pentru stabilirea unui diagnostic. Pot fi necesare unul sau mai multe teste, inclusiv analize sanguine, teste de alergie, scanare cu computer tomograf (CT), electrocardiogramă, ecocardiogramă, raze X sau teste ale funcției pulmonare. De asemenea, medicul poate solicita efectuarea unor teste de efort, pentru a vedea cum reacționează inima și plămânii la efortul fizic. (1) (2) (4)

Când este necesară prezența de urgență la medic?

O respirație dificilă însoțită de dureri toracice puternice sau care face imposibilă vorbirea necesită intervenție medicală de urgență. De asemenea, se poate impune consultul medical de urgență dacă, în afara dificultăților de respirație, apar simultan unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

• dureri în piept, spate, braț sau maxilar;
• senzație accentuată de rău;
• umflarea picioarelor sau a gleznelor;
• temperatură crescută a corpului (febră);
• modificarea culorii buzelor;
• respirație șuierătoare (wheezing);
• frisoane;
• tuse.

O programare în vederea evaluării de către medic a respirației dificile este recomandată și atunci când problemele respiratorii durează mai mult de două-trei săptămâni, se agravează în timpul activității fizice sau se agravează în timpul somnului. (4) (7) (8)