Mai trebuie să faci vaccin antigripal dacă te-ai vaccinat anticovid?

Având în vedere că vaccinul anticovid nu protejează împotriva gripei, se recomandă și efectuarea vaccinului antigripal chiar dacă am efectuat vaccinul anticovid. (1)

gripa este o afecțiune respiratorie contagioasă, cauzată de cele 4 virusuri gripale (A, B, C și D). În America, virusurile umane A și B determină epidemii sezoniere aproape în fiecare iarnă, perioadă denumită sezonul gripal. Infecțiile cu virus C sunt de obicei ușoare și nu sunt considerate cauza epidemiilor. Virusul gripal D afectează vitele, necunoscându-se a determina vreun caz de infectare sau îmbolnăvire la om. (2)

Cantonându-se la nivelul cavității nazale, gâtului, uneori plămânilor, virusul gripal poate determina forme ușoare până la severe de boală, chiar deces. Printre semnele și simptomele gripei se numără febră, frison, tuse, durere în gât, congestie nazală, cefalee, mialgii, fatigabilitate. Vărsăturile și diareea sunt mai frecvent întâlnite la copii. Transmiterea se face prin intermediul particulelor mici eliminate prin tuse, strănut sau vorbit, care ajung la nivelul cavităților orale sau nazale ale persoanelor din apropiere. Mai rar, transmiterea se poate realiza și prin atingerea suprafețelor sau obiectelor contaminate cu virus gripal, urmată de atingerea gurii, nasului, chiar ochilor.

Contagiozitatea cea mai mare este în primele 3-4 zile de la debutul bolii. Simptomatologia apare de obicei la 2 zile de la infectare, dar perioada variază între 1-4 zile. Complicațiile gripei includ pneumonia bacteriană, infecțiile sinusale sau ale urechii, agravarea bolilor cronice, spre exemplu diabet, astm sau insuficiență cardiacă congestivă. Riscul de complicații este mai mare la persoanele peste 65 de ani, cele cu anumite boli cronice, femeile însărcinate și copiii sub 5 ani. Cea mai importantă măsură de prevenție a gripei este vaccinarea antigripală anuală, care reduce reduce riscul de complicații și agravarea diverselor patologii preexistente. (3)

Diferențe și asemănări între gripă și COVID-19

Deși ambele sunt boli respiratorii contagioase, gripa și COVID-19 sunt cauzate de virusuri diferite: virusul gripal și coronavirusul SARS-COV-2. În comparație cu gripa, COVID-19 poate determina o formă mai severă de boală la anumite categorii de persoane. De asemenea, perioada de incubație poate fi mai lungă în cazul COVID-19 iar contagiozitatea este mai mare. Transmiterea se poate face în cazul amândurora prin particule mici ce sunt expectorate de persoana bolnavă prin tuse, strănut sau vorbit.

Atât COVID-19 cât și gripa pot avea același tablou clinic, cu febră, frison, tuse, dispnee, fatigabilitate, durere în gât, cefalee, mialgii, vărsături. Modificările de gust și miros pot apărea și la gripă dar sunt mai frecvent întâlnite la pacienții cu COVID-19. Ambele pot determina forme severe de boală, mai ales la persoanele vârstnice, femeile însărcinate și copii. Totuși, COVID-19 pare să fie o cauză de spitalizare și deces chiar și la persoanele sănătoase. Printre complicațiile ce apar în gripă și COVID-19 se numără pneumonie, insuficiență respiratorie, sindromul de detresă respiratorie acută, sepsis, insuficiență multiplă de organe, leziuni cardiace, inflamație la nivelul cordului, creierului sau mușchilor, suprainfecții bacteriene sau fungice. Spre deosebire de gripă, COVID-19 poate determina în plus complicații precum tromboze venoase sau arteriale la nivelul plămânilor, cordului, creierului sau membrelor inferioare, și sindromul inflamator multisistemic.

Deși majoritatea persoanelor cu COVID-19 se însănătoșesc în câteva săptămâni de la debutul bolii, altele pot suferi de sindromul post-COVID (long COVID). Sindromul post-COVID se referă la persistența, recurența sau apariția unei noi simptomatologii de tip COVID-19 la peste cel putin 4 săptămâni de la debutul bolii. Tabloul clinic întâlnit în acest sindrom include dispnee, fatigabilitate, agravarea simptomatologiei după activități fizice sau mentale, tulburări de concentrare, tuse, durere toracică sau epigastrică, cefalee, mialgii, dureri articulare, diaree, tulburări de somn, febră, erupții, alterarea stării de dispoziție, modificări ale gustului sau mirosului, alterarea ciclului menstrual. (4, 5)

Vaccinul antigripal

Toate persoanele de peste vârsta de 6 luni ar trebui să efecteze vaccinul antigripal, cu câteva excepții. Pentru sezonul gripal 2021-2022 sunt disponibile 3 tipuri de vaccinuri antigripal: vaccinul antigripal inactivat (IIV4s), vaccinul antigripal recombinat (RIV4) și vaccinul antigripal cu virus viu atenuat (LAIV4). Primele 2 tipuri se administrează pe cale intramusculară în timp ce al 3-lea, pe cale nazală. Unele categorii de persoane, spre exemplu gravidele sau cele cu boli cronice, ar trebui să evite anumite tipuri de vaccin. (6)

Vaccinul antigripal recombinat este aprobat doar la adulții peste 18 ani, în timp ce vaccinurile inactivate se recomandă la vârstnicii peste 65 de ani. Nu ar trebui să primească vaccinul antigripal copiii sub vârsta de 6 luni, persoanele cu alergii severe la substanțele conținute de vaccin și indivizii cu istoric de reacție alergică severă la vaccinul antigripal. (6)

Vaccinul antigripal cu virus viu atenuat este aprobat la persoanele între 2 și 49 de ani. Contraindicațiile sunt la copiii sub vârstă de 2 ani, adulții peste 50 de ani, persoanele cu istoric de reacție alergică severă la oricare din substanțele conținute de vaccinul cu virus viu atenuat, indivizii cu istoric de reacție alergică severă la oricare dintre tipurile de vaccin, copiii și adolescenții între 2 și 17 ani în tratament cu aspirină sau alți salicilați, persoanele imunocompromise, femeile însărcinate, copiii între 2 și 4 ani cu astm sau istoric de wheezing în ultimele 12 luni, persoanele cu implant cochlear, indivizii cu fistulă de lichid cefalo-rahidian sau cei care au primit recent medicamente virale antigripale. (6)

Vaccinul antigripal protejează atât individul cât și comunitatea din care acesta aparține. Pe lângă faptul că reduce riscul îmbolnăvirii de gripă, scade șansele de a solicita consultanță medicală și implicit, expunerea la alte persoane cu gripă sau COVID-19. (7)

În sezonul gripal 2019-2020, vaccinul antigripal a prevenit un număr estimat de 7,5 milioane de cazuri de gripă, 3,7 milioane de vizite medicale, 105.000 spitalizări și 6. 300 de decese asociate cu gripa. De asemenea, un studiu din 2021 a arătat o scădere cu 26% a riscului de internare într-o unitate de terapie intensivă și cu 31% a riscului de deces. Vaccinarea antigripală se asociază cu rate mai mici de evenimente cardiovasculare la persoanele cu boală cardiacă. Mai mult, poate reduce riscul de agravare a bolii pulmonare cronice și necesitatea de spitalizare la acești pacienți. Vaccinare antigripală scade cu aproximativ 50% riscul infecțiilor respiratorii din cauza gripei la pacientele gravide. (8)

Potrivit unui studiu britanic de la Universitatea Bristol, administrarea vaccinului antigripal se poate face concomitent cu vaccinul anticovid, fără să afecteze negativ răspunsul imun produs de acestea. Conform rezultatelor, efectele secundare au fost în cele mai multe dintre cazuri ușoare. Studiul a inclus oricare dintre cele 3 vaccinuri antigripale și vaccinul Pfeizer sau AstraZeneca. Se recomandă ca cele două vaccinuri să se administreze în brațe diferite. (9)