DEMONUL DIN PILULĂ
Autor: psihoterapeut Antoanela Carmen Cogian
Vin momente când viața „te scoate la lecție”, vrei nu vrei. La început ești nemulțumit de realizările tale, de profesia ta, de relație, de copiii care ți-au distrus viitorul, de viața mizerabilă pe care o ai. Încet, încet, își fac loc în viața ta insomniile, anxietatea, culminând cu atacurile de panică. Dacă tratezi cu indiferență că o să treacă de la sine ești candidatul perfect la depresie.
Apoi încerci să rezolvi cumva: să te lupți cu dușmani imaginari, când de fapt tu ești propriul tău dușman; să-ți cumperi cărți de dezvoltatre personală, să le citești, să fii de acord cu ceea ce scrie acolo dar fără să pui în practică nimic, că de... schimbarea nu-i chiar la îndemână; te poți ajuta cu un cocktail, două, apoi o vodcă mică.... până la o sticlă; te gândești că tot începe să devină o modă psihoterapia, dar la ce ai tu nevoie de terapeut, că tu ești cel care știi mai bine cum stă treaba și nu a ajuns altul să te învețe pe tine; și după îndelungi căutări ai o revelație! PILULA! Cea mai simplă soluție, de efect imediat, fără efort prea mare, și ceea ce e mai important: nu știe nimeni! Vă sună cunoscut?
Și iată că, în loc să te lași manipulat de un psihoterapeut, te lași manipulat de un compus chimic! Diferența e că o terapie produce schimbări profunde, de durată, conștiente, pe când antidepresivele produc iluzii „de mai bine”, iluzii ce dispar atunci când se termină cutia cu pastile. Prețul plătit pentru falsa încredere în sine, pentru falsa stimă de sine, pentru falsa lipsă a anxietății devine în timp foarte mare: DEPENDENȚA!
Nu contest că, dacă veți sta de vorbă cu un consumator de xanax, de exemplu, acesta nu vă va spune tot ce e mai frumos, mai bun și mai liniștitor. De... dependența e plăcută, nu? Îți va înșirui o lungă listă de „înainte și după xanax”, finalizând cu: anxietate zero, frici zero, atacuri de panică zero, probleme zero. O stabilitate și o siguranță pe care doar mormântul ți-o poate da! Ceea ce nu înțelege cel care alege medicamentele în locul psihoterapiei este că starea de bine nu este meritul lui, că a învățat să trăiască în alt mod decât cel de până acum, ci este meritul substanței chimice. Deci, în lipsa substanței, adio siguranță! Odată cu iluzia că ai scăpat de anxietate vine la pachet și iluzia că mai ești propriul tău stăpân, că mai ești la manșa vieții tale.
Liniștea care se așterne în jurul tău și pe care o recunosc ușor și cei din jur: e mai calm, mai înțelegător, nu se mai ceartă, nu mai are atătea pretenții... e de fapt un demon care rânjește plin de satisfacție: el e șeful! Este adevărat că de fiecare dată medicul te avertizează că medicamentul creează dependență, doar că, după primele pastile care îți oferă starea de bine după care ai tânjit atât, uiți de prăpastia în care poți aluneca.
Începi cu câteva luni și fără să-ți dai seama devine un accesoriu permanent în geanta ta. Nu după mult timp pot apare reacții adverse: somnolență, oboseală, vorbire neclară, amețeli, tulburări de vedere, cefalee, modificări de greutate, tremor, tulburări gastrointestinale și de coordonare, amnezie. Când începi să te prinzi că așa nu se mai poate, că nu prea își mai fac efectul medicamentele și trebuie mărită doza, faci cunoștință cu sevrajul, care uneori e mai crunt decât cel dat de suprimarea alcoolului: halucinații, tremurături, coșmaruri, agitație, agresivitate verbală, fizică, tulburări de comportament.
Până la urmă rămâne la alegerea ta dacă vrei să pornești pe un drum al schimbării, cei drept cu efort, cu modificări de durată, care să te așeze la frâiele vieții tale. Poate că la început te sperie noua perspectivă unde vei fi propriul tău stăpân, dar cu ajutorul terapeutului vei trece ușor și cu încredere barierele imginare pe care singur ți le creezi.
Sau poți alege demonul din pilulă...
Iată datele mele de contact:
psiholog – psihoterapeut Antoanela Cogian
e-mail – psihologterapeutiasi@yahoo.com
telefon – 0744634463
Apoi încerci să rezolvi cumva: să te lupți cu dușmani imaginari, când de fapt tu ești propriul tău dușman; să-ți cumperi cărți de dezvoltatre personală, să le citești, să fii de acord cu ceea ce scrie acolo dar fără să pui în practică nimic, că de... schimbarea nu-i chiar la îndemână; te poți ajuta cu un cocktail, două, apoi o vodcă mică.... până la o sticlă; te gândești că tot începe să devină o modă psihoterapia, dar la ce ai tu nevoie de terapeut, că tu ești cel care știi mai bine cum stă treaba și nu a ajuns altul să te învețe pe tine; și după îndelungi căutări ai o revelație! PILULA! Cea mai simplă soluție, de efect imediat, fără efort prea mare, și ceea ce e mai important: nu știe nimeni! Vă sună cunoscut?
Și iată că, în loc să te lași manipulat de un psihoterapeut, te lași manipulat de un compus chimic! Diferența e că o terapie produce schimbări profunde, de durată, conștiente, pe când antidepresivele produc iluzii „de mai bine”, iluzii ce dispar atunci când se termină cutia cu pastile. Prețul plătit pentru falsa încredere în sine, pentru falsa stimă de sine, pentru falsa lipsă a anxietății devine în timp foarte mare: DEPENDENȚA!
Nu contest că, dacă veți sta de vorbă cu un consumator de xanax, de exemplu, acesta nu vă va spune tot ce e mai frumos, mai bun și mai liniștitor. De... dependența e plăcută, nu? Îți va înșirui o lungă listă de „înainte și după xanax”, finalizând cu: anxietate zero, frici zero, atacuri de panică zero, probleme zero. O stabilitate și o siguranță pe care doar mormântul ți-o poate da! Ceea ce nu înțelege cel care alege medicamentele în locul psihoterapiei este că starea de bine nu este meritul lui, că a învățat să trăiască în alt mod decât cel de până acum, ci este meritul substanței chimice. Deci, în lipsa substanței, adio siguranță! Odată cu iluzia că ai scăpat de anxietate vine la pachet și iluzia că mai ești propriul tău stăpân, că mai ești la manșa vieții tale.
Liniștea care se așterne în jurul tău și pe care o recunosc ușor și cei din jur: e mai calm, mai înțelegător, nu se mai ceartă, nu mai are atătea pretenții... e de fapt un demon care rânjește plin de satisfacție: el e șeful! Este adevărat că de fiecare dată medicul te avertizează că medicamentul creează dependență, doar că, după primele pastile care îți oferă starea de bine după care ai tânjit atât, uiți de prăpastia în care poți aluneca.
Începi cu câteva luni și fără să-ți dai seama devine un accesoriu permanent în geanta ta. Nu după mult timp pot apare reacții adverse: somnolență, oboseală, vorbire neclară, amețeli, tulburări de vedere, cefalee, modificări de greutate, tremor, tulburări gastrointestinale și de coordonare, amnezie. Când începi să te prinzi că așa nu se mai poate, că nu prea își mai fac efectul medicamentele și trebuie mărită doza, faci cunoștință cu sevrajul, care uneori e mai crunt decât cel dat de suprimarea alcoolului: halucinații, tremurături, coșmaruri, agitație, agresivitate verbală, fizică, tulburări de comportament.
Până la urmă rămâne la alegerea ta dacă vrei să pornești pe un drum al schimbării, cei drept cu efort, cu modificări de durată, care să te așeze la frâiele vieții tale. Poate că la început te sperie noua perspectivă unde vei fi propriul tău stăpân, dar cu ajutorul terapeutului vei trece ușor și cu încredere barierele imginare pe care singur ți le creezi.
Sau poți alege demonul din pilulă...
Iată datele mele de contact:
psiholog – psihoterapeut Antoanela Cogian
e-mail – psihologterapeutiasi@yahoo.com
telefon – 0744634463