IMPACTUL JOCURILOR DE NOROC ASUPRA FAMILIEI JUCĂTORULUI
Autor: psihoterapeut Antoanela Carmen Cogian
Jocurile de noroc nu au apărut acum, când efectele acestora au atins apogeul. E suficient să ne amintim de pariurile din jurul arenelor cu gladiatori din Imperiul Roman, de luptele cu cocoși din America de Sud, de cazinourile Americii din perioada interbelică. Mereu omul a dorit bani câștigați ușor.... Cine nu-și dorește?
Dacă pentru unii poate fi doar un mijloc de recreere, pentru alții poate deveni o patologie, ambele situații putând fi explicate în diverse paradigme și având rădăcini adânci în personalitatea fiecărui individ. Până nu demult, „legile hazardului” dictau desfășurarea și recompensa primită în urma jocului. Dacă la un joc de poker autentic se așează la masă odată cu individul inteligența acestuia, memoria, intuiția, și de ce nu psihologia „pokerface”, acum poți deveni foarte ușor sclavul unor „programări deștepte” din softul unui computer.
Când persoana ajunge să joace alocând timp și bani acestei activități în detrimentul altora putem spune că s-a dezvoltat un comportament compulsiv, care se poate transforma foarte ușor în dependență. În faza incipientă, deoarece membrii familiei jucătorului nu cunosc semnele premergătoare dependenței, ei nu-și dau seama de riscul imens la care este supus jucătorul și familia lor. Din păcate, până ei realizează ce se întâmplă de fapt, este mult prea târziu, dependența fiind instalată.
Ca la orice altă dependență, la început se intră în faza de negare, când toți spun că nu e grav, că o scot ei la capăt, că e imposibil să nu se rezolve... Timpul trece, dispar bani și lucruri din casă, dependența progresează și astfel se instalează sentimentul de vinovăție pentru nerezolvarea problemei din timp. Apar frecvent certuri în familie, frică, resentimente și ură față de dependent. Dispare răbdarea și puterea familiei de a-i mai oferi sprijin, dispare încrederea familiei că se mai poate schimba ceva. Atunci când dependentul, într-un caz fericit, începe un travaliu terapeutic, familia va fi prima care îi va sabota terapia, având față de el aceleași comportamente care l-au dirijat spre dependență. Îl vor ajuta cu bani, îi vor plăti datoriile, dar în același timp îl vor judeca pentru pierderile pricinuite. Partenerii de cuplu ai jucătorilor dependenți pot avea sentimente de furie, neajutorare, insomnie, se simt mințiți și trădați. Nu de puține ori se ajunge la episoade depresive. În familiile cu copii, aceștia vor fi martori la situații de tensiune și disperare, la certuri frecvente și chiar tentative de suicid.
Iată principalele probleme cu care se confruntă familia jucătorului dependent (Blaszczynski, 2010):
o pierderi financiare;
o dificultăți de natură emoțională;
o izolare sau excluziune în raport cu ceilalți;
o probleme de sănătate;
o impact negativ asupra copiilor;
o abuz fizic și emoțional;
o depresie si anxietate etc.
Din nefericire, pentru fiecare persoană dependentă de jocuri de noroc, vor exista alte 5-10 persoane din anturajul său care vor fi puternic afectate.
Iată datele mele de contact:
psiholog – psihoterapeut Antoanela Cogian
e-mail – psihologterapeutiasi@yahoo.com
telefon – 0744634463
Dacă pentru unii poate fi doar un mijloc de recreere, pentru alții poate deveni o patologie, ambele situații putând fi explicate în diverse paradigme și având rădăcini adânci în personalitatea fiecărui individ. Până nu demult, „legile hazardului” dictau desfășurarea și recompensa primită în urma jocului. Dacă la un joc de poker autentic se așează la masă odată cu individul inteligența acestuia, memoria, intuiția, și de ce nu psihologia „pokerface”, acum poți deveni foarte ușor sclavul unor „programări deștepte” din softul unui computer.
Când persoana ajunge să joace alocând timp și bani acestei activități în detrimentul altora putem spune că s-a dezvoltat un comportament compulsiv, care se poate transforma foarte ușor în dependență. În faza incipientă, deoarece membrii familiei jucătorului nu cunosc semnele premergătoare dependenței, ei nu-și dau seama de riscul imens la care este supus jucătorul și familia lor. Din păcate, până ei realizează ce se întâmplă de fapt, este mult prea târziu, dependența fiind instalată.
Ca la orice altă dependență, la început se intră în faza de negare, când toți spun că nu e grav, că o scot ei la capăt, că e imposibil să nu se rezolve... Timpul trece, dispar bani și lucruri din casă, dependența progresează și astfel se instalează sentimentul de vinovăție pentru nerezolvarea problemei din timp. Apar frecvent certuri în familie, frică, resentimente și ură față de dependent. Dispare răbdarea și puterea familiei de a-i mai oferi sprijin, dispare încrederea familiei că se mai poate schimba ceva. Atunci când dependentul, într-un caz fericit, începe un travaliu terapeutic, familia va fi prima care îi va sabota terapia, având față de el aceleași comportamente care l-au dirijat spre dependență. Îl vor ajuta cu bani, îi vor plăti datoriile, dar în același timp îl vor judeca pentru pierderile pricinuite. Partenerii de cuplu ai jucătorilor dependenți pot avea sentimente de furie, neajutorare, insomnie, se simt mințiți și trădați. Nu de puține ori se ajunge la episoade depresive. În familiile cu copii, aceștia vor fi martori la situații de tensiune și disperare, la certuri frecvente și chiar tentative de suicid.
Iată principalele probleme cu care se confruntă familia jucătorului dependent (Blaszczynski, 2010):
o pierderi financiare;
o dificultăți de natură emoțională;
o izolare sau excluziune în raport cu ceilalți;
o probleme de sănătate;
o impact negativ asupra copiilor;
o abuz fizic și emoțional;
o depresie si anxietate etc.
Din nefericire, pentru fiecare persoană dependentă de jocuri de noroc, vor exista alte 5-10 persoane din anturajul său care vor fi puternic afectate.
Iată datele mele de contact:
psiholog – psihoterapeut Antoanela Cogian
e-mail – psihologterapeutiasi@yahoo.com
telefon – 0744634463