Provocări pentru sănătatea sexuală la femeile cu tulburări ale planșeului pelvin (studiu transversal)
©
Autor: Airinei Camelia

Impactul asupra activității sexuale È™i a calității vieÈ›ii este semnificativ, studiile indicând faptul că femeile cu aceste tulburări prezintă frecvent disfuncÈ›ii sexuale, anxietate, depresie, frică de agravare a simptomelor È™i sentiment de ruÈ™ine. În ciuda faptului că OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății consideră sănătatea sexuală ca esenÈ›ială pentru starea de bine generală, există încă puÈ›ine date cu privire la modul în care femeile percep impactul tulburărilor planÈ™eului pelvin asupra funcÈ›iei lor sexuale.
Cercetătorii afiliaÈ›i la Spitalul St. Olavs, Universitatea Norvegiană de Știință È™i Tehnologie (NTNU) È™i Spitalul Universitar din Norvegia de Nord È™i-au propus să evalueze mai detaliat funcÈ›ia sexuală la femeile cu tulburări ale planÈ™eului pelvin È™i să răspundă la două întrebări-cheie:
- Care sunt factorii asociați cu absența activității sexuale?
- Care sunt factorii asociați cu funcția sexuală la femeile care sunt active sexual?
Metode
Participantele provin dintr-o analiză secundară a datelor colectate în perioada iunie 2020–iunie 2021, cu scopul validării versiunii norvegiene a chestionarului Pelvic Organ Prolapse Incontinence Sexual Questionnaire–IUGA Revised (PISQ-IR). Au fost incluse femei peste 18 ani, negravide, vorbitoare de limbă norvegiană, care prezentau simptome de prolaps pelvin, incontinență urinară sau incontinență anală È™i au fost referite la clinicile de uroginecologie È™i chirurgie de la două spitale universitare din Norvegia. S-au exclus femeile cu dureri pelvine cronice, vulvodinie È™i sindrom de vezică dureroasă, iar datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare auto-raportate.Variabila principală de rezultat a fost funcÈ›ia sexuală, evaluată prin chestionarul PISQ-IR. Acesta a fost tradus È™i validat în populaÈ›ia de femei din Norvegia, incluzând teste de comprehensibilitate, interviuri cognitive È™i aprobarea grupului de lucru IUGA. În interiorul chestionarului, femeile È™i-au definit statusul sexual drept non-active sexual sau active sexual (fie cu partener, fie singure). Pentru femeile non-active sexual, PISQ-IR conÈ›ine 4 subscale (raÈ›iuni medicale, raÈ›iuni legate de partener, calitatea globală a vieÈ›ii sexuale È™i impactul condiÈ›iei medicale), în timp ce pentru femeile active sexual sunt prevăzute 6 subscale (inclusiv dorinÈ›a, orgasmul È™i excitaÈ›ia). O valoare mai mare a scorului indică un impact mai mare la femeile non-active sexual, respectiv o funcÈ›ie sexuală mai bună la femeile active sexual.
Alte variabile explicative au fost: date demografice (vârstă, index de masă corporală, paritate, menopauză), informaÈ›ii despre istoricul chirurgical, tratament conservator È™i severitatea simptomelor (prin chestionarele InternaÈ›ional Consultation on Incontinence Questionnaire-Urinary Incontinence Short Form, St Marks pentru incontinență anală È™i Pelvic Floor Distress Inventory). Analizele statistice au inclus regresii logistice È™i liniare multivariate pentru a identifica asocieri semnificative.
Rezultate
Din 625 de femei invitate, 200 au răspuns (rata de răspuns, 32%). Dintre acestea, 34 au fost excluse pe baza criteriilor stabilite, iar nouă au avut date incomplete pentru PISQ-IR, rezultând astfel 157 de participante analizate. Dintre acestea, 46 (29%) au declarat că nu sunt active sexual, iar 111 (71%) că sunt active sexual.Femeile non-active sexual au avut o vârstă medie mai mare, erau în proporÈ›ie mai mare la menopauză È™i prezentau un interval mai scurt de timp de la debutul simptomelor. Ele au raportat niveluri mai ridicate de disconfort legate în special de prolapsul organelor pelvine. Analiza multivariată a arătat că statutul de femeie la menopauză È™i debutul tulburărilor în mai puÈ›in de un an au fost factori asociaÈ›i semnificativ cu absenÈ›a activității sexuale (raportul de È™anse peste 4).
În rândul femeilor active sexual, cea mai frecventă tulburare a fost incontinenÈ›a urinară, urmată de incontinenÈ›a anală È™i prolapsul organelor pelvine. Analiza de regresie a evidenÈ›iat că severitatea simptomelor colorectal-anale a avut cea mai puternică asociere negativă cu funcÈ›ia sexuală, fiind observată în 5 din cele 6 subscale ale chestionarului PISQ-IR (inclusiv asupra dorinÈ›ei, orgasmului, calității vieÈ›ii sexuale È™i impactului resimÈ›it). De asemenea, vârsta mai înaintată, prezenÈ›a unor boli asociate È™i gradul mai sever de incontinență urinară È™i prolaps pelvin au influenÈ›at negativ anumite domenii ale funcÈ›iei sexuale.
Discuție
Studiul confirmă importanÈ›a factorilor demografici (vârsta, menopauza) È™i a severității simptomelor planÈ™eului pelvin în explicarea declinului activității È™i funcÈ›iei sexuale la femei. Rezultatele subliniază faptul că femeile non-active sexual pot prezenta jenă, ruÈ™ine È™i disconfort mai pronunÈ›ate la debutul relativ recent al tulburărilor, ceea ce le poate determina să evite activitatea sexuală. În plus, disfuncÈ›iile de la nivel colorectal-anal È™i teama de scăpări necontrolate pot afecta semnificativ calitatea vieÈ›ii sexuale la femeile care aleg să rămână active.Aceste concluzii susÈ›in ideea că adaptarea treptată la simptome È™i la schimbările fiziologice ar putea ajuta femeile să îÈ™i menÈ›ină activitatea sexuală. Mai mult decât atât, prezenÈ›a sau absenÈ›a partenerului È™i problemele de sănătate ale acestuia pot influenÈ›a decizia de a fi sau nu activ sexual.
Concluzie
Femeile aflate la menopauză È™i cele cu debut recent al simptomelor planÈ™eului pelvin au o probabilitate crescută de a nu fi active sexual. În cazul femeilor active sexual, tulburările colorectal-anale au un impact negativ major asupra funcÈ›iei sexuale. DorinÈ›a È™i calitatea globală a vieÈ›ii sexuale rămân domeniile cele mai afectate. Deoarece sănătatea sexuală este un aspect esenÈ›ial al calității vieÈ›ii, este important ca personalul medical să abordeze direct aceste subiecte È™i să ofere soluÈ›ii de tratament adaptate, inclusiv sprijin psihologic È™i terapii conservatoare sau chirurgicale.Datele din acest studiu evidenÈ›iază necesitatea unei abordări multidisciplinare, care să includă evaluarea detaliată a simptomelor È™i explorarea factorilor contextuali. În plus, există nevoie de cercetări viitoare privind eficienÈ›a terapiilor conservatoare sau chirurgicale È™i impactul lor asupra funcÈ›iei sexuale la femeile cu tulburări ale planÈ™eului pelvin.
Data actualizare: 14-01-2025 | creare: 14-01-2025 | Vizite: 76
Bibliografie
Stafne, S. N., et al. (2024). Pelvic floor disorders and impact on sexual function: a cross-sectional study among non–sexually active and sexually active women. Sexual Medicine. doi.org/10.1093/sexmed/qfae024. ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Terapia hormonală în menopauză poate duce la boala ficatului gras?
- Legătura dintre parametrii somnului și rezerva ovariană diminuată la femeile care caută tratament pentru infertilitate
- Cercetătorii examinează legătura dintre depresia perinatală și riscul de deces
- Modul în care sarcina modelează percepția sinelui și identitatea
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni