Depresia la vârstnici
Autor: Costin Oana
Depresia nu face parte din tabloul normal al îmbătrânirii. Depresia ne poate afecta la orice vârstă, inclusiv la bătrâneÈ›e È™i în niciun caz nu este o situaÈ›ie de normalitate. La bătrâni, spre deosebire de alte vârste, depresia are câteva particularități specifice legate de evenimentele unice care au loc în această perioadă a vieÈ›ii. Cum se manifestă, cum o depistăm È™i mai ales cum putem ajuta vârstnicii din viaÈ›a noastră să depășească această condiÈ›ie?
Cauzele depresiei la vârstnici
Evenimentele specifice vârstei a treia pot avea un puternic impact emoÈ›ional: pensionarea, plecarea copiilor de acasă, pierderea partenerului de viață, îmbătrânirea, bolile, mutarea într-un centru pentru bătrâni etc.
Uneori aceste evenimente se pot combina cu alÈ›i factori de risc pentru depresie: factori genetici, dezechilibre chimice la nivelul creierului, izolarea, consumul de alcool sau anumite medicamente, genul (femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbaÈ›ii), prezenÈ›a partenerului de viață (un vârstnic văduv are un risc mai mare să devină depresiv), mutarea într-un alt oraÈ™ sau într-un cămin de bătrâni etc. (1), (2)
Pensionarea
Încetarea activității profesionale poate însemna o perioadă de declin, în care persoana simte că È™i-a pierdut sensul, că a trebuit să renunÈ›e la o parte importantă din ceea ce însemna viaÈ›a ei, că a pierdut legătura cu colegii cu care a lucrat etc. Timpul liber mai mult pe care îl are acum, dacă nu este ocupat cu activități antrenante È™i plăcute, va da ocazia apariÈ›iei gândurilor negative.
Doliul
Odată cu înaintarea în vârstă, inevitabil persoanele dragi din viaÈ›a noastră încep să ne părăsească. Pierderea părinÈ›ilor, a partenerului de viață, a oamenilor apropiaÈ›i sau chiar a unui animal de companie care ne-a fost alături mult timp poate lăsa urme adânci în noi, iar perioada de doliu poate să declanÈ™eze debutul unei depresii. Dacă tristeÈ›ea È™i suferinÈ›a după o astfel de pierdere sunt normale, prelungirea stărilor de tristeÈ›e pe o durată mai mare de timp È™i asocierea cu alte simptome (prezentate mai jos) pot fi semnale de alarmă pentru depistarea depresiei. (3)
Mutarea într-un cămin de bătrâni
DeÈ™i mutarea într-un cămin sau centru rezidenÈ›ial poate fi considerată o soluÈ›ie bună, atât pentru o persoană vârstnică, cât È™i pentru familie, bătrânii pot devin depresivi după ce ajung aici, pentru că resimt această mutare ca pe o pierdere a controlului asupra propriei vieÈ›i, la care se adaugă sentimentele de singurătate, de părăsire, de inutilitate etc.
Îmbătrânirea
DeÈ™i asociată cu bolile È™i depresia, îmbătrânirea este o perioadă normală din viață, chiar dacă presupune transformări È™i de multe ori o regresie. Atunci când pe fondul acestor transformări apar însă afecÈ›iuni cronice È™i slăbirea organismului, este mai dificil de păstrat o atitudine pozitivă È™i o bună dispoziÈ›ie.
Mult mai sistematizat, medicul Rafi Kevorkian, specialist în geriatrie, consideră că depresia la vârsta a treia are la bază cei „5 D”:
- declinul;
- dizabilitățile;
- dependenÈ›a de ceilalÈ›i care să ofere îngrijire È™i sprijin;
- diminuarea calității vieții;
- demența. (4)
Toate acestea pot conduce spre dezvoltarea și accentuarea sentimentului de inutilitate, lipsa găsirii unui sens al vieții, apariția temerilor legate de moarte etc.
Cum se manifestă depresia la vârsta a treia
Starea de depresie la vârstnici nu este foarte diferită de manifestările depresive specifice altor perioade, însă depistarea acesteia poate fi mult mai dificilă la bătrâni pentru că simptomele depresiei pot interfera sau pot fi accentuate de bolile specifice vârstei. Este cazul bolii Parkinson, care produce efecte asupra substanÈ›elor chimice din creier, făcând È™i mai puternice simptomele depresiei.
Unele dintre manifestările depresive sunt evidente, în timp ce altele se pot ascunde în spatele unor comportamente pe care le considerăm normale. De exemplu ni se poate părea firesc să ne auzim bunicii sau părinÈ›ii vorbind despre iminenÈ›a morÈ›ii care se apropie, însă dacă gândurile despre moarte sunt foarte frecvente È™i simt că nu mai au pentru ce trăi, atunci ar trebui să ne punem un semn de întrebare.
Iată care sunt principalele simptome È™i manifestări clinice ale depresiei la bătrâni:
La nivelul gândurilor, emoÈ›iilor È™i comportamentului
- stările de tristeÈ›e È™i apatie predomină, persoana nu mai găseÈ™te plăcere în nicio activitate, nici măcar în cele care cândva îi plăceau;
- sentimente acute de inutilitate și singurătate;
- persoana se poate simți neajutorată și părăsită, posibil exclusă din viața copiilor săi, pentru care se simte o povară;
- izolarea și retragerea din activități sociale;
- scăderea motivaÈ›iei de a se implica în orice tip de activități;
- neglijarea aspectelor care È›in de igiena È™i îngrijirea proprie;
- probleme de memorie și confuzie;
- grad ridicat de iritabilitate;
consumul ridicat de alcool, ca o metodă de a „scăpa” de problemele zilnice; - pot apărea gânduri suicidare È™i lipsa de interes față de urmarea unui tratament medical pentru afecÈ›iunile fizice de care suferă. (3), (5)
La nivelul organismului
- insomnia sau nevoia tot mai mică de somn;
- oboseala accentuată și pierderea energiei;
- dureri fizice;
- pierderea poftei de mâncare sau dimpotrivă, consumul exagerat de alimente. (5)
Tabloul manifestărilor depresiei È™i intensitatea acestora diferă de la un vârstnic la altul.
Efectele depresiei la vârstnici
Depresia poate avea consecinÈ›e psihice È™i fizice importante asupra persoanelor. Cel mai grav efect constă în mortalitatea mult mai ridicată în cazul bătrânilor depresivi comparativ cu cei care sunt mulÈ›umiÈ›i de propria viață. În plus, cei aflaÈ›i în această situaÈ›ie au nevoie de o perioadă mai lungă de tratament sau se refac mai greu în cazul unor boli fizice. Nu sunt de neglijat nici ratele suicidului, mai ridicate în cazul persoanelor depresive.
Din cauza depresiei pot fi dezvoltate tulburări alimentare precum anorexia, atunci când vârstnicul îÈ™i pierde pofta de mâncare sau refuză pur È™i simplu să se mai alimenteze, sau dimpotrivă, se pot refugia în mâncare (obezitate) sau chiar în consumul de alcool.
Nu s-a demonstrat încă È™tiinÈ›ific, însă specialiÈ™tii cred că ar putea exista o legătură între instalarea depresiei la vârsta a treia È™i apariÈ›ia bolii Alzheimer. (1)
Tratamentul depresiei la vârsta a treia
Depresia este o afecÈ›iune serioasă, al cărei diagnostic trebuie stabilit de un specialist în sănătatea mintală. Mai mult, bolile fizice de care suferă sau tratamentele pe care vârstnicii le iau pentru aceste boli pot induce simptome similare cu ale depresiei. Cu atât mai mult este necesară consultarea unui medic È™i realizarea unor analize, care să arate dacă este vorba despre depresie. (6)
Identificarea timpurie a simptomelor depresiei È™i apelarea la ajutor specializat sunt aspecte impotante pentru succesul tratamentului. Dar de multe ori vârstnicul depresiv refuză să vorbească cu membrii familiei, cu prietenii sau personalul de îngrijire (dacă trăieÈ™te într-un cămin de bătrâni), ceea ce face È™i mai dificilă depistarea afecÈ›iunii È™i luarea unor măsuri din timp.
Tratamentul depresiei constă în psihoterapie (în cazurile uÈ™oare È™i moderate), combinată cu tratament medicamentos (antidepresive), în cazurile severe.
Ce putem face dacă observăm semnele depresiei că ne dau târcoale (nouă sau vârstnicului de lângă noi)?
Dacă avem un vârstnic depresiv în familie:
- relaÈ›ionarea cu vârstnicul depresiv trebuie să se facă cu tact, încercând să ne apropiem de el È™i să îi arătăm că îl susÈ›inem;
- nu trebuie să jucăm noi rolul unui terapeut, indicat este să solicităm ajutor specializat, să fim alături de el (inclusiv însoÈ›indu-l la medic/psiholog) È™i să îl încurajăm să urmeze tratamentul indicat;
- dacă vârstnicul locuieÈ™te într-un cămin de bătrâni este util să discutăm cu personalul care se ocupă de îngrijirea sa pentru a vedea dacă manifestă semne depresive; totodată este important să fim atenÈ›i È™i la ceilalÈ›i vârstnici din centru, pentru a vedea dacă nu sunt È™i ei afectaÈ›i (apatie, izolare, pierdere în greutate etc.);
- să încurajăm vârstnicul să ia parte la activități de socializare cu familia sau prietenii È™i să reia activitățile care cândva îi făceau plăcere;
- pentru că vârstnicii depresivi au tendinÈ›a de a neglija luarea medicamentelor pentru afecÈ›iunile de care suferă, este bine să ne asigurăm că urmează tratamentul medical;
- mediul online începe să fie cunoscut È™i de vârstnici; le putem oferi suportul nostru în a se iniÈ›ia în acest domeniu È™i având astfel posibilitatea de a menÈ›ine relaÈ›iile cu cei aflaÈ›i departe de ei sau de a-È™i face prieteni noi. (1), (7)
Dacă suntem vârstnici cu depresie:
- lipsa somnului poate accentua simptomele depresiei, de aceea pe cât posibil trebuie să încercăm să ne odihnim suficient;
- chiar dacă nu întotdeauna avem dispoziÈ›ia necesară, este bine să ne ocupăm timpul cu activități care ne fac plăcere È™i să stăm în preajma oamenilor veseli, pentru că bucuria È™i sentimentele pozitive sunt contagioase; de asemenea, să căutăm tot timpul prilejuri pentru a râde: să citim cărÈ›i amuzante, să ne uităm la comedii etc.
- un animal de companie ne oferă nu doar posibilitatea de a ne îndrepta sentimentele de afecÈ›iune spre el, dar este È™i o formă de a ne petrece timpul liber È™i un pretext bun pentru a ieÈ™i din casă (un cățel de exemplu trebuie plimbat, ceea ce ne ajută È™i pe noi să facem miÈ™care);
- scăderea consumului de alcool sau (ideal) renunÈ›area completă la alcool, care nu face decât să accentueze depresia;
- să păstrăm aproape de noi fotografiile oamenilor dragi (în portofel, expuse în casă); un studiu recent realizat la UCLA a concluzionat că simpla amintire a persoanelor importante prin privirea fotografiilor le-a ajutat pe participante să perceapă o durere semnificativ mai mică la stimuli dureroÈ™i decât pe cele care au privit imaginea unui obiect sau a unor oameni străini;
- activitatea fizică ajută foarte mult în dobândirea unei bune-dispoziÈ›ii, chiar dacă nu am făcut niciodată sport È™i chiar dacă este vorba despre a face o scurtă plimbare pe jos. (4), (6)
Depresia este o afecÈ›iune care se poate declanÈ™a oricând È™i care din nefericire este subestimată. La vârsta a treia simptomele È™i manifestările ei pot fi ascunse sau dimpotrivă, accentuată de bolile specifice acestei perioade. O informare corectă È™i apelarea la ajutor specializat atunci când este nevoie sunt necesare pentru tratarea depresiei.
(2)Depression – elderly, link: https://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001521.htm
(3)A Guide to Mental Wellness in Older Age: Recognizing and Overcoming Depression, link: www.gmhfonline.org/gmhf/consumer/am_i_depressed.html
(4)12 Depression Busters for Seniors, link: https://psychcentral.com/blog/archives/2012/08/28/12-depression-busters-for-seniors/
(5)Symptoms of Major Depression, link: https://www.save.org/index.cfm?fuseaction=home.viewPage&page_ID=A806E240-95E6-44BB-C2D6C47399E9EFDB
(6)Depression in Older Adults & the Elderly, link: https://www.helpguide.org/mental/depression_elderly.htm
(7)Elderly Depression, link: https://www.save.org/index.cfm?fuseaction=home.viewpage&page_id=a82dfca2-afe8-3478-1a4e1f9445d46407
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Depresie sau altceva?
- Rivotril 2 mg pt somn??
- Depresie
- Sindrom obsesiv-compulsiv - ganduri oribile
- Totul se datoreaza bolii in sine sau au efect secundar si pastilele?
- Regret ce am facut.
- Atac de panica, hipohondrie, depresie
- Depresie indelungata
- Depresie si altele
- Depresie - Ce as putea sa iau pt depresie fara reteta?