Principiile Montessori despre educația copiilor

Toți părinții speră să găsească cel mai bun program educațional pentru copiii lor. Și recunosc impactul de durată pe care experiențele de învățare timpurie îl au asupra dezvoltării viitoare a copilului. De ce este filozofia și practica Montessori atât de atrăgătoare pentru părinți?
De mai bine de un secol, Montessori a prosperat pe tot globul, iar cercetările contemporane validează eficacitatea metodei Montessori. Mai multe elemente cheie ale abordării îndeplinesc obiectivele educaționale pe care părinții le au astăzi pentru copiii lor, inclusiv crearea unor oameni capabili, care vor avea un puternic sentiment de sine, capacitatea de a se conecta cu ceilalți și potențialul de a fi productiv de-a lungul vieții. Cu Montessori, această creștere începe devreme. Primii ani (nașterea până la vârsta de 6 ani) sunt un moment critic pentru a stabili o bază puternică pentru cine va deveni un copil și rolul pe care îl va juca în viitor.

O educație Montessori dezvoltă studenți capabili, responsabili, cunoscuți, care au simțul puternic de sine de care vor avea nevoie pentru a prospera în lumea reală. [4]

Ce este educația Montessori?

Educația Montessori ajută la dezvoltarea copilului și îl transformă într-un adult complet, împlinit și confortabil cu el însuși, dar și cu cei din jur. Spre deosebire de educația clasică în care predomină ideea de învățare și transmitere a unor cunoștințe, educația Montessori susține și sprijină calea naturală de dezvoltare a ființei umane bazată pe activitate autodirijată, învățare practică și joc colaborativ. Mai exact, această abordare presupune înțelegerea faptului că omul are tendința să învețe lucrurile de care are nevoie pentru a se integra în societate. Dezvoltarea personală - caracterul și personalitatea sunt valori ce trebuie insuflate în copil. Nu puțini sunt acei copii plictisiți sau stresați într-o societate cu boli mintale în continuă creștere.

Potrivit abordării Montessori, nu există o modalitate unică, perfectă, de a ajuta copilul în călătoria sa către maturitate, ideile pedagogice esențiale născându-se în urma observării copiilor din diferite culturi și țări.

Există 4 trepte de dezvoltare în călătoria către maturitate numite planuri de dezvoltare:

• 0-6 ani - constă în dezvoltarea sinelui ca ființă unică
• 6-12 ani - dezvoltarea pe plan social
• 12-18 ani - transformarea într-un adult responsabil și asumat și creionarea propriului sentiment de sine
• 18-24 ani - ultima treaptă consolidează personalitatea matură.

Pentru dezvoltarea completă a ființei umane, trebuie îndeplinite nevoile specifice fiecărei perioade. [1]

Principiile Montessori

1. Un mediu pregătit

Acest principiu presupune crearea unui mediu amenajat conform fiecărei etape de dezvoltare care să satisfacă chemările interioare și să ofere libertatea de a acționa în concordanță cu tendințele umane înnăscute, acest mediu oferind o fundație sigură și permanentă pentru educație.

Principiile sunt aceleași, astfel încât 80% din lucru într-o clasă Montessori este reprezentat de activitatea independentă, iar 20% sunt activități dirijate de profesor. În educația tradițională, proporțiile sunt inverse. Mediul este logic și secvențial, fiind descoperite teoreme, nu prezentate; regulile de scriere sunt deduse și nu doar memorate, aspecte ce implică invenție creativă și o analiză atentă. Copilul lucrează în grup sau individual, după propriul ritm și stil.

Cele mai cunoscute exemple de mediu pregătit în stil Montessori sunt cele pentru copiii de 3-6 ani. La această vârstă de formare copilul îşi consolidează formarea eu-lui ca individ, formare începută la naştere, favorizează cooperarea spontană și respectul reciproc.

Profesorii oferă medii în care elevii au libertatea și instrumentele de a urmări răspunsuri la propriile întrebări și de a învăța cum să caute ei înșiși noi cunoștințe. Autocorecția și autoevaluarea sunt o parte integrantă a abordării Montessori. Pe măsură ce se maturizează, elevii învață să privească în mod critic munca lor și devin adepți în recunoașterea, corectarea și învățarea din propriile erori. [1], [2]

2. Materialele Motessori

Materialele Montessori au fost concepute științific într-un context experimental în cadrul clasei, acordând o atenție deosebită intereselor copiilor, pe baza etapei evolutive prin care treceau și cu convingerea că manipularea obiectelor concrete ajută la dezvoltarea cunoștințelor și a gândirii abstracte.

Materialele sunt reprezentate de activitățile practice, activități de rutină cu care copilul este familiarizat din sânul familiei, de exemplu încheierea unui nasture sau încălțatul. Prin aceste activități, copilul devine independent prin achiziționarea abilităților necesare desfășurării lui, iar concomitent cu acestea, el își dezvoltă capacitatea de a se concentra și de a se coordona. Există și alte arii de explorat la această vârstă: limbaj, senzoriu și matematică.

Limbajul este foate important, și în acest sens materialele Montessori oferă copilului un program de cântece, poezii, povești, precum și control asupra mișcării.

Materialele senzoriale se adresează modalității de învățare a copilului la această vârstă, mai mult prin simțuri și mai puțin prin activitatea intelectuală.

Abilitatea de a număra sau de a face calcule, de a citi, respectiv a scrie, sunt rezultatele obținute de copil în acest mediu pregătit. [1], [2], [4]

3. Materiale care susțin independența copilului

Este vorba de materiale care invită la activitate, precum puzzle-uri, diverse forme geometrice, mărgele colorate, toate acestea fiind proiectate cu scopul de a spori independența copilului. Orientarea prin aceste materiale poate fi mecanică în sensul că anumite piese se potrivesc împreună numai într-un fel anume, sau poate fi o orientare vizuală. Copilul recunoaște erorile și încearcă să se auto-perfecționeze. [1], [2], [3]

4. Grupuri de vârste mixte

Spre deosebire de educația tradițională, unde interacțiunea se face între copii de aceeași vârstă, în principiile Montessori există un mediu cu vârste amestecate, deoarece copiii au nevoie de medii diferite în etapele dezvoltării lor, clasele fiind amestecate (ex. intervale 3-6 ani, 6-12 ani). Așadar, copilul mai mic are în jur modele mai dezvoltate decât el, la polul opus, copilul mai mare capătă o atitudine de responsabilitate față de cel mic și își confirmă astfel dimensiunile cunoașterii lui. Avantajul este următorul: cooperarea înlocuiește competiția, iar fiecare copil învață și se dezvoltă în ritmul său. [1], [2]

5. Libertatea și disciplina

În mediul Montessori, copiii au la îndemână instrumentele necesare, dar au nevoie și de libertatea de a le folosi, de a le repeta, de a explora sau manipula. Copilul interacționează cu mediul și acest lucru îi stimulează dezvoltarea individuală, deoarece el își alege activitățățile- acest aspect fiind sinonim cu auto-educația. Libertatea de timp este un alt aspect important, copilul este liber să lucreze o anumită activitate cât dorește; paradoxal s-a constatat că această libertate duce la disciplină.

Educația Montessori îndeamnă copiii să își urmeze interesele și să își asculte impulsurile. S-a observat că atunci când copiilor li se oferă libertatea într-un mediu potrivit nevoilor lor, aceștia înfloresc, acumulează pace și disciplină interioară. Acestea sunt caracteristici normale ale copilăriei și reprezintă cel mai important rezultat al educației Montessori.

Dr. Maria Montessori, pediatra și educatoarea vizionară italiană care a pus bazele Metodei, a crezut că atunci când copiilor li se oferă libertatea de a-și alege propriile activități de învățare, aceștia devin curioși și creativi. După cum se dovedește, această abordare, care are peste 100 de ani, este exact ceea ce caută părinții astăzi.

Școlile Montessori sunt împărţite în clase de vârste multiple — copilăria mică (0-3 ani), preşcolari (3-6 ani), ciclu primar (6-12 ani) şi secundar (12-18 ani). [1-4]

Copilăria mică 3-6 ani

• se oferă un mediu sigur, atrăgător și hrănitor;
• promovează încrederea în sine;
• dezvoltă încredere în abilități;
• dezvoltă coordonarea motrică, activitățile motrice și de limbaj.

Preșcolari 3-6 ani

• promovarea dezvoltării sociale printr-o comunicare respectuoasă;
• devoltarea limbajului și înțelegerea matematicii;
• oportunități de explorare a imaginației.

Școlari 6-12 ani

• oferă oportunități de explorare intelectuală colaborativă în care interesele copilului sunt susținute și ghidate;
• susține dezvoltarea încrederii în sine, a imaginației, a independenței intelectuale;
• favorizează înțelegerea rolului copilului în comunitatea, cultura și în mediul său natural.

Adolescenți între 12-18 ani

• subliniază dezvoltarea auto-exprimării, adevărată încredere în sine și agilitate în relațiile interpersonale;
• ajută tânărul adolescent să se înțeleagă pe sine în cadre de referință mai largi.

Mai presus de toate, sălile de clasă Montessori dezvoltă la toate nivelurile punctele forte și interesele individuale ale fiecărui copil.

Educația Montessori îi încurajează pe copii să-și exploreze lumea și să înțeleagă și să respecte formele de viață, sistemele și forțele vieții. [1], [2], [3], [4]