Prezența PFAS în apă este legată de riscul crescut de cancer

Studiul publicat în Journal of Exposure Science & Environmental Epidemiology explorează legăturile dintre expunerea la PFAS în apa potabilă și incidența cancerelor la nivel de județ în SUA, pe perioada 2016-2021. Având în vedere că PFAS sunt substanțe sintetice omniprezente în mediul înconjurător și că apa potabilă reprezintă o sursă majoră de expunere pentru populație, studiul urmărește să identifice asocieri specifice cu diverse tipuri de cancer și să estimeze sarcina de boală atribuibilă acestei expuneri.
PFAS (substanțe per- și polifluoroalchil) sunt chimicale rezistente la degradare, utilizate pe scară largă în produsele de consum încă din anii 1940. Recent, studiile au arătat că peste 45% din sistemele publice de apă din apropierea zonelor urbane și a surselor potențiale de contaminare conțin PFAS. Având în vedere că expunerea la aceste substanțe poate afecta sistemul endocrin și alte mecanisme biologice - precum metabolismul lipidic, stresul oxidativ, modificările epigenetice și inflamația cronică -, PFAS au fost deja asociate cu riscuri crescute pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de rinichi, dar și cu efecte potențial carcinogene asupra altor organe.

În contextul în care în 2023 s-au înregistrat peste 1,9 milioane de cazuri noi de cancer în SUA, iar reglementările recente ale EPA privind nivelurile maxime admise (MCL) pentru PFAS în apa potabilă subliniază importanța evaluării riscurilor de sănătate. Studiul de față își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra asocierilor dintre PFAS și incidența cancerelor, precum și să cuantifice numărul de cazuri de cancer care pot fi atribuite expunerii la PFAS.

Metodologie

Cercetarea a adoptat o abordare ecologică, folosind date la nivelul județelor din SUA. Incidența cancerelor a fost obținută din baza de date SEER (Surveillance, Epidemiology, and End Results) pentru perioada 2016-2021, iar expunerea la PFAS a fost evaluată pe baza datelor din două cicluri ale monitorizării necontrolate a contaminanților (UCMR3 din 2013-2015 și UCMR5 din 2023 până în martie 2024) colectate în sistemele publice de apă.

Datele privind PFAS au inclus concentrații pentru diverse substanțe (cum ar fi PFOA, PFOS, PFHxS, PFNA, PFBS, PFHpA și altele), iar studiul a creat variabile binare pentru detectarea PFAS sau pentru încălcarea valorilor maxime admise (MCL) conform noilor reglementări EPA. Pe lângă expunerea la PFAS, au fost incluse numeroși factori de confuzie la nivel județean (indicatori socio-economici, urbanizare, poluare cu particule fine, prevalența fumatului și obezității).

Pentru a evalua relația dintre expunerea la PFAS și incidența cancerelor, s-au utilizat modele de regresie binomială negativă, care au generat raporturi ale ratelor de incidență (IRR) cu intervale de încredere de 95%. De asemenea, s-au efectuat analize de sensibilitate și modele cu efect mixt (cu intercepturi aleatorii la nivel de stat) pentru a testa robustețea rezultatelor.

Rezultate principale

Studiul a inclus date din 1080 de județe, acoperind aproximativ 156 de milioane de locuitori (jumătate din populația SUA). La nivelul sistemelor de apă, analiza a evidențiat că majoritatea PFAS nu erau detectate simultan în UCMR3 și UCMR5, însă în UCMR5, datorită limitelor de detecție mai scăzute, s-au observat rate de detectare mai mari pentru anumite substanțe.

Asocierile dintre expunerea la PFAS și incidența cancerelor au fost identificate pentru mai multe sisteme organice:

• Sistemul digestiv: Detectarea PFBA și încălcarea MCL pentru PFHxS au fost asociate cu un risc crescut de cancer al esofagului, colonului și rectului, precum și cu cancer hepatic.
• Sistemul endocrin: Asocierea detectării PFNA în UCMR3 și a PFHpA în UCMR5 cu creșterea riscului de cancer tiroidian (aspect predominant în rândul femeilor).
• Sistemul respirator: Detectarea PFOA și PFBA a fost corelată cu un risc crescut de cancer pulmonar.
• Sistemul oral și faringian: Detectarea PFBS a fost asociată cu un risc crescut de cancer la nivelul cavității bucale și faringelui.

Analizele stratificate pe sex au relevat asocieri diferite: în rândul bărbaților, PFAS au fost asociate cu cancerul sistemului urinar, cancerul creierului, leucemia și cancerul țesuturilor moi, iar în rândul femeilor, principalele asocieri au fost observate pentru cancerul sistemului endocrin, al cavității bucale și al faringelui.

Pe lângă aceste asocieri, studiul a estimat și sarcina de boală: conform datelor din UCMR3 și UCMR5, se estimează că expunerea la anumite PFAS (cum ar fi PFBS, PFNA, PFOA, PFBA și PFHpA) ar contribui la mii de cazuri incidente de cancer anual la nivelul populației.

Analize suplimentare și sensibilitate

Pentru a testa robustețea rezultatelor, s-au efectuat analize de sensibilitate suplimentare: modelarea cu efect mixt (cu intercepturi la nivel de stat) a confirmat majoritatea asocierilor, iar diverse ajustări - inclusiv eliminarea variabilelor de poluare aeriană sau obezitate - au arătat că rezultatele principale sunt consistente.

De asemenea, s-a verificat efectul cumulativ al detectării PFAS (sau al încălcării MCL) prin combinarea datelor din UCMR3 și UCMR5, reducând astfel posibila clasificare greșită a expunerii.

Discuții și implicații

Acest studiu ecologic oferă primele dovezi la nivel de județ că expunerea la PFAS din apa potabilă este asociată cu o incidență crescută a cancerelor în mai multe sisteme organice. Identificarea unor asocieri semnificative - în special în sistemele digestiv, endocrin, respirator și în cavitatea bucală - subliniază importanța monitorizării și reglementării stricte a PFAS în apa potabilă.

Rezultatele sunt deosebit de relevante pentru politici de sănătate publică, având în vedere noile reglementări EPA privind limitele maxime admise pentru PFAS. Datele sugerează că intervențiile privind calitatea apei pot avea un impact semnificativ în reducerea riscului de cancer asociat cu aceste contaminanți.

Totodată, analizele stratificate pe sex evidențiază posibile efecte diferite ale PFAS, ceea ce invită la cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele biologice din spatele acestor asocieri.

Concluzii

Studiul prezintă dovezi solide privind legătura dintre expunerea la PFAS în apa potabilă și incidența cancerelor la nivel de județ în SUA, demonstrând că aceste substanțe contribuie semnificativ la sarcina de boală asociată cu cancerul. Asocierile dose-dependente identificate pentru diverse tipuri de cancer, împreună cu estimarea cazurilor incidente atribuibile expunerii la PFAS, subliniază necesitatea implementării unor strategii de intervenție și monitorizare a calității apei. Având în vedere reglementările recente ale EPA, rezultatele studiului oferă un suport important pentru politici care vizează reducerea expunerii la PFAS și, implicit, prevenirea cancerelor.