Oboseala mentală prelungită poate afecta autocontrolul și crește agresivitatea

Deciziile noastre zilnice sunt influențate de o varietate de factori fiziologici, psihologici și cognitivi. Uneori, aceste influențe pot conduce la acțiuni care contravin comportamentului nostru social obișnuit, manifestându-se, de exemplu, prin comportamente agresive în loc de cooperare. Un factor cognitiv esențial în acest context este echilibrul dintre intuiție și deliberare, care poate determina alegeri cooperante sau antisociale.
Conceptul de epuizare a ego-ului (sau epuizarea resurselor de autocontrol) sugerează că exercițiul prelungit al funcțiilor executive și al autocontrolului poate duce la epuizarea resurselor cognitive, rezultând o înclinare spre acțiuni mai automate și intuitive. Cu toate acestea, cercetările anterioare au oferit rezultate inconsistente în privința acestui fenomen, posibil din cauza duratei scurte a sarcinilor utilizate pentru a induce oboseala cognitivă.

Studiul cercetătorilor în neuroștiințe și economie de la IMT School of Advanced Studies Lucca și-a propus să investigheze dacă o perioadă extinsă de exercițiu al autocontrolului poate:

• Crește activitatea cerebrală asemănătoare somnului în zonele frontale ale creierului.
• Influența comportamentele sociale, în special agresivitatea și deciziile de pedepsire.

Cercetătorii au realizat două studii cu un total de 447 de participanți adulți sănătoși, împărțiți în două grupuri:

• Grupul fără oboseală (NF - No Fatigue): Participanții au efectuat sarcini cognitive care nu necesitau autocontrol.
• Grupul cu oboseală frontală (FF - Frontal Fatigue): Participanții au efectuat sarcini cognitive solicitante care necesitau autocontrol și funcții executive.

Studiul 1 a inclus 44 de participanți și a evaluat atât comportamentul, cât și activitatea cerebrală folosind electroencefalograma (EEG). Studiul 2 a replicat descoperirile comportamentale pe un eșantion mai mare de 403 participanți.

Procedura:

• 1. Exercițiul prelungit al autocontrolului: Participanții din grupul FF au realizat sarcini care necesitau autocontrol timp de aproximativ 45 de minute, o durată semnificativ mai lungă decât în studiile anterioare.
• 2. Evaluarea comportamentului social: După sarcinile cognitive, toți participanții au completat o serie de jocuri economice (EG) anonime și recompensate financiar, menite să evalueze comportamentul social, inclusiv agresivitatea și deciziile de pedepsire.
• 3. Măsurători EEG: În Studiul 1, activitatea cerebrală a participanților a fost monitorizată pentru a identifica schimbările asociate cu oboseala cognitivă.

Rezultate

Activitatea cerebrală

• Participanții din grupul FF au prezentat o creștere semnificativă a activității în frecvența delta (1-4 Hz) în zonele frontale ale creierului, după exercițiul prelungit al autocontrolului.
• Această activitate este asemănătoare undelor lente observate în timpul somnului non-REM și indică apariția unei oboseli neuronale locale în zonele responsabile de funcțiile executive și autocontrol.

Comportamentul social

• Creșterea agresivității: În jocul „Hawk and Dove”, care evaluează tendința spre comportament pașnic sau agresiv în situații conflictuale, participanții din grupul FF au ales mult mai frecvent comportamentul agresiv (hawk) decât cei din grupul NF.
• Modificări în deciziile de pedepsire: În „Public Goods Game” cu opțiunea de pedepsire, participanții din grupul FF au arătat o scădere a pedepselor prosociale, adică pedepsirea celor care nu cooperează în beneficiul grupului, precum și o creștere a pedepselor antisociale și răuvoitoare, cum ar fi pedepsirea aleatorie a altor jucători fără un motiv just.

Discuții

• Oboseala cognitivă și funcțiile executive: Creșterea activității delta în zonele frontale sugerează că exercițiul prelungit al autocontrolului duce la o epuizare a resurselor neuronale necesare pentru menținerea funcțiilor executive.
• Impact asupra comportamentului social: Această epuizare se traduce printr-o diminuare a capacității de autoreglare, ceea ce poate explica tendința crescută spre agresivitate și decizii de pedepsire antisociale.
• Reevaluarea conceptului de epuizare a ego-ului: Rezultatele studiului oferă o nouă perspectivă asupra inconsistențelor din cercetările anterioare, sugerând că durata și intensitatea sarcinilor cognitive sunt factori esențiali în observarea efectelor de oboseală cognitivă asupra comportamentului.

Concluzii

Studiul demonstrează că:

• Exercițiul prelungit al autocontrolului poate provoca oboseală neuronală localizată în zonele frontale ale creierului, manifestată prin activitate EEG asemănătoare somnului.
• Această oboseală afectează comportamentul social, crescând predispoziția spre agresivitate și modificând motivațiile din spatele deciziilor de pedepsire.

Implicații practice

• Gestionarea oboselii cognitive: Este importantă recunoașterea și gestionarea oboselii cognitive în activitățile care solicită intens autocontrolul, pentru a preveni apariția comportamentelor nedorite.
• Intervenții pentru menținerea funcțiilor executive: Dezvoltarea de strategii și pauze regulate poate ajuta la menținerea resurselor de autocontrol și la reducerea riscului de comportament agresiv.

Direcții viitoare de cercetare

• Explorarea mecanismelor cauzale: Studii suplimentare sunt necesare pentru a stabili o legătură directă între oboseala neuronală și comportamentul social.
• Impactul pe termen lung: Investigarea efectelor cumulative ale oboselii cognitive asupra sănătății mentale și a relațiilor sociale.
• Factori individuali de vulnerabilitate: Analiza modului în care diferențele individuale pot influența susceptibilitatea la oboseala cognitivă și comportamentele asociate.

Prin aprofundarea înțelegerii acestor mecanisme, putem îmbunătăți intervențiile menite să promoveze comportamente prosociale și să reducă agresivitatea în societate.

sursa: News Medical