Obezitatea afectează funcția sistemului imunitar și accelerează procesul de creștere al tumorilor

Un nou studiu efectuat pe șoricei a demonstrat faptul că o dietă bogată în grăsimi permite celulelor maligne să beneficieze de mai multă energie, crescându-le metabolismul comparativ cu celulele sistemului imunitar, în consecință conducând la o accelerare a creșterii tumorilor prin paralizarea sistemului imunitar. Acest lucru se explică printr-o adaptare a celulelor maligne ce le permite utilizarea lipidelor ca sursă de energie într-o proporție crescută. Blocând acest mecanism crește abilitatea sistemului imunitar să lupte împotriva bolii. Noi strategii ce au ca țintă căi metabolice ale celulelor maligne pot îmbunătăți strategiile curente de imunoterapie.

Obezitatea a fost asociată cu o creștere a riscului de a dezvolta mai multe tipuri de cancer, precum și de agrava prognosticul și de a crește mortalitatea. De-a lungul anilor, cercetătorii au descoperit mai multe procese asociate obezității ce susțin creșterea tumorală precum schimbări metabolice, inflamație cronică, dar mecanismele fiziopatologice exacte au rămas nedeslușite.

Acest studiu efectuat pe șoricei de laborator, efectuat la Facultatea de Medicină de la Harvard, a scos la lumină detalii importante din fiziopatologia bolii și impactul acesteia în patologiile maligne: obezitatea permite celulelor neoplazice să producă mai multă energie necesară proceselor de creștere comparativ cu celulele sistemului imunitar.

Studiul a fost publicat in jurnalul medical Cell. Cercetătorii au demonstrat faptul că o dietă bogată în grăsimi reduce numărul celulelor T CD8+ și le suprimă activitatea antitumorală.

Haigis, Sharpe și restul echipei au investigat efectul pe care obezitatea îl are asupra șoricelor în diferite tipuri de malignități precum: cancerul colorectal, de sân, de plămâni și melanomul. Studiul a fost condus de Alison Ringel și Jefte Drjivers. Șoriceii au fost împărțiți în două grupuri, unul dintre aceastea primind alimentație cu procent crescut de grăsimi, celălalt alimentație obișnuită. Cei din prima categorie au dezvoltat obezitate și alte patologii asociate acesteia. Apoi aceștia au studiat diferitele tipuri de celule și molecule dinăuntrul tumorii și din jurul acesteia, împreuna purtând denumirea de microclimat tumoral.

Experimentul a demonstrat faptul că diferențele în ceea ce privește creșterea tumorală datorate alimentației au avut la bază modificări ale numărului și activității celulelor T CD8+. Este impresionant faptul că dieta bogată în grăsimi reduce numărul celulelor T CD8+ din microclimatul tumoral, fără sa îl reducă în alte locuri din organism. Cele rămase la nivel tumoral prezentau dovezi ale unei activități reduse și ale unei diviziuni încetinite. Când aceste celule au fost izolate și crescute în laborator au prezentat activitate normală, fapt ce sugerează existența unui posibil factor incriminator la nivel tumoral.

Un alt paradox este acela că în cazul animalelor obeze, microclimatul tumoral a prezentat depleție de acizi grași liberi, deși în restul organismului concentrația acestora a fost crescută.

De real interes a fost studiul proteinei PHD3 care, în celulele normale are rolul de a scădea metabolizarea excesivă a grăsimilor. A fost observat faptul că celulele tumorale prezintă un nivel mai mic al acestei proteine. Un nivel crescut al PHD3 la nivel tumoral este capabil să inverseze efectele negative ale unei diete bogate în lipide. Tumorile cu nivel ridicat al acestei proteine au prezentat o creștere mai puțin accelerată.

Sharpe afirmă faptul că celulele T CD8+ reprezintă o țintă în procesul de dezvoltare de noi terapii anti-tumorale, focusul fiind pe dezvoltarea de noi modalități de a oferi celulelor imune suficientă energie pentru a lupta împotriva tumorii fără ca celulele tumorale să beneficieze de energie suplimentară ce le-ar accelera creșterea.

sursă: Science Daily