Oamenii de știință inversează procesul de pierdere a memorie la șoarecii bătrâni

Pierderea memoriei apărută din cauza îmbătrânirii reprezintă o problemă fără leac în momentul de față, afectând din ce în ce mai multe persoane din întreaga lume. Recent, cercetătorii de la University of Cambridge și University of Leeds au realizat un nou experiment pe șoareci de laborator, reușind să inverseze pentru prima oară pierderea de memorie la aceștia. Lucrarea, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, ar putea duce în viitor la dezvoltarea de tratamente eficiente pentru această afecțiune.
Studiul oamenilor de știință s-a bazat pe existența documentată a plaselor perineuronale (PNN) , care s-a dovedit că au un rol extrem de important în procesul de neuroplasticitate. Neuroplasticitatea reprezintă capacitatea creierului uman de a asimila cunoștințe, de a învăța, de a se adapta mediului înconjurător și, de asemenea, de a stoca amintiri. Lucrarea de față a prezentat rezultate promițătoare: se pare că modificările apărute la nivelul structurii PNN sunt responsabile pentru pierderile de memorie apărute odată cu vârsta înaintată, fiind astfel posibilă inversarea procesului prin intervenții genetice.

Respectivele PNN, care se dezvoltă în mod normal începând cu vârsta de 5 ani, înconjoară la nivelul sistemului nervos grupurile de neuroni inhibitori, controlând activitatea acestora. Rețeaua structurală PNN este alcătuită din substanțe numite sulfați de condroitină. Uniele dintre acestea, cum ar fi condroitina 4-sulfat, inhibă neuroplasticitatea, în timp ce altele, cum ar fi condroitina 6-sulfat, promovează neuroplasticitatea. Pe măsură ce îmbătrânim, echilibrul dintre acești compuși este alterat. Astfel, cu cât nivelurile de condroitină 6-sulfat scad, capacitatea noastră de a forma noi amintiri și de a asimila cunoștințe devine deficitară, determinând degradarea cognitivă.

Astfel, pentru a observa daca modificarea compoziției de sulfat de condroitină a PNN poate restabili neuroplasticitatea și ameliora deficitele de memorie legate de vârstă, echipa de cercetători a folosit o serie de teste speciale pe șoareci mai bătrâni de 20 de luni și care prezentau deficit în memorie. Pentru rezultate optime, cercetătorii au utilizat șoareci modificați genetic, care aveau niveluri scăzute de condroitină 6-sulfat.

Unul dintre testele de memorie a constat în a observa dacă șoarecii recunosc un anumit obiect: animăluțele au fost plasate la începutul unui labirint în formă de Y și lăsate să exploreze două obiecte identice la capătul celor două brațe. După un interval scurt de timp, șoriceii au fost plasați din nou în labirint, dar de data aceasta un braț conținea un obiect nou, în timp ce altul conținea o copie a obiectului prezentat inițial. Cercetătorii au măsurat timpul de explorare pentru fiecare obiect pentru a vedea dacă și-au amintit obiectul inițial. Șoarecii mai în vârstă au avut, după cum ne-am fi așteptat, un timp mult mai mare de explorare, neavând amintirea clară a exercițiului anterior.
Pentru a testa o posibilitate de tratament pentru această afecțiune, oamenii de știință au expus ulterior șoarecii la un virus capabil să reconstituie cantitatea de condroitină 6-sulfat de la nivelul PNN. Au constatat că memoria șoriceilor a fost restabilită complet, la un nivel similar cu cel observat în șoarecii tineri.

Doctorul Jessica Kwok de la University of Leeds a afirmat: „Am văzut rezultate remarcabile atunci când am tratat șoarecii în vârstă cu acest tratament. Memoria și capacitatea de a învăța au fost readuse la niveluri pe care le-au avut atunci când au fost tineri.”

Profesorul James Fawcett de la University of Cambridge a adăugat: „Ceea ce este interesant în acest sens este că, deși studiul nostru a fost doar pe șoareci, același mecanism ar trebui să funcționeze și la oameni - moleculele și structurile din creierul uman sunt identice cu cel al rozătoarelor. Acest lucru sugerează că ar putea fi posibil să împiedicăm apariția pierderii de memorie la bătrânețe."

sursa: Science Daily