O nouă speranță pentru persoanele cu o formă de retard mental transmisă genetic
©
Autor: Domșa Dariana
Cercetătorii de la Universitatea din California raportează că au reuÈ™it să amelioreze simptomele sindromului Martin-Bell după ce au introdus gena umană FMR1 (responsabilă pentru codificarea proteinei X de retard mental) în creierul unor È™oareci transgenici foarte tineri care au fost modificaÈ›i genetic pentru a le lipsi gena.
Sindromul Martin-Bell, denumit È™i sindromul X fragil (FXS) reprezintă o cauză genetică principală a autismului. Sindromul afectează aproximativ unul din 4.000 de bărbaÈ›i È™i una din 6.000 de femei. Simptomele includ anxietate crescută, dizabilitate intelectuală, comportamente repetitive, deficite de comunicare socială È™i procesare senzorială anormală. Persoanele care trăiesc cu FXS nu au, în general, gena fragilă X a retardării mintale 1, sau FMR1, în celulele creierului lor.
În studiul lor, cercetătorii au selectat È™oareci foarte tineri, cu vârsta de sub 3 săptămâni (echivalentul unui om cu vârsta cuprinsă între 3-5 ani), deoarece creierul este cel mai plastic la începutul vieÈ›ii. „Pentru oameni, primii 3-5 ani sunt critici în dezvoltarea creierului. Este important, prin urmare, ca această perioadă timpurie să fie vizată în FXS”, a declarat autorul studiului, Iryna M. Ethell, profesor de È™tiinÈ›e biomedicale la Facultatea de Medicină a Universității din California.
Creierul È™oarecelui, ca È™i creierul uman, are neuroni excitatori È™i inhibitori. Spre deosebire de neuronii excitatori, care duc la o propagare înainte a informaÈ›iilor, neuronii inhibitori funcÈ›ionează ca o frână prin suprimarea activității inutile È™i reglarea activității creierului la semnale specifice. „În studiul actual, am vizat neuronii excitatori în a doua È™i a treia săptămână postnatală a È™oarecilor pentru a introduce gena FMR1. Am vizat aceÈ™ti neuroni, deoarece ei stabilesc un control asupra neuronilor inhibitori care funcÈ›ionează defectuos în FXS. În acest moment, nu È™tim dacă metoda noastră ar fi eficientă la adulÈ›i”, declară Ethell.
Cercetătorii au introdus gena FMR1 în creierul È™oarecelui, iar aceasta diferă de modul în care gena ar putea fi introdusă într-un creier uman. TotuÈ™i, rezultatul final ar fi acelaÈ™i. Potrivit lui Ethell, CRISPR, un instrument folosit pentru editarea genomului, ar fi utilizat cel mai probabil pentru a reactiva gena în creierul uman.
sursa: Science Daily
foto: news.ucr.edu
Sindromul Martin-Bell, denumit È™i sindromul X fragil (FXS) reprezintă o cauză genetică principală a autismului. Sindromul afectează aproximativ unul din 4.000 de bărbaÈ›i È™i una din 6.000 de femei. Simptomele includ anxietate crescută, dizabilitate intelectuală, comportamente repetitive, deficite de comunicare socială È™i procesare senzorială anormală. Persoanele care trăiesc cu FXS nu au, în general, gena fragilă X a retardării mintale 1, sau FMR1, în celulele creierului lor.
În studiul lor, cercetătorii au selectat È™oareci foarte tineri, cu vârsta de sub 3 săptămâni (echivalentul unui om cu vârsta cuprinsă între 3-5 ani), deoarece creierul este cel mai plastic la începutul vieÈ›ii. „Pentru oameni, primii 3-5 ani sunt critici în dezvoltarea creierului. Este important, prin urmare, ca această perioadă timpurie să fie vizată în FXS”, a declarat autorul studiului, Iryna M. Ethell, profesor de È™tiinÈ›e biomedicale la Facultatea de Medicină a Universității din California.
Creierul È™oarecelui, ca È™i creierul uman, are neuroni excitatori È™i inhibitori. Spre deosebire de neuronii excitatori, care duc la o propagare înainte a informaÈ›iilor, neuronii inhibitori funcÈ›ionează ca o frână prin suprimarea activității inutile È™i reglarea activității creierului la semnale specifice. „În studiul actual, am vizat neuronii excitatori în a doua È™i a treia săptămână postnatală a È™oarecilor pentru a introduce gena FMR1. Am vizat aceÈ™ti neuroni, deoarece ei stabilesc un control asupra neuronilor inhibitori care funcÈ›ionează defectuos în FXS. În acest moment, nu È™tim dacă metoda noastră ar fi eficientă la adulÈ›i”, declară Ethell.
Cercetătorii au introdus gena FMR1 în creierul È™oarecelui, iar aceasta diferă de modul în care gena ar putea fi introdusă într-un creier uman. TotuÈ™i, rezultatul final ar fi acelaÈ™i. Potrivit lui Ethell, CRISPR, un instrument folosit pentru editarea genomului, ar fi utilizat cel mai probabil pentru a reactiva gena în creierul uman.
sursa: Science Daily
foto: news.ucr.edu
Data actualizare: 15-12-2021 | creare: 15-12-2021 | Vizite: 611
Bibliografie
New hope for people living with a genetic cause of autism, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/12/211213121750.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Cercetătorii au creat un genom 3D
- Cercetătorii au descoperit un indiciu genetic ce ar putea ajuta persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite
- O analiză de asociere la nivelul genomului dezvăluie noi căi patogene în gută
- Oamenii de știință creează noi instrumente pentru controlul electronic al expresiei genelor
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum