O calitate scăzută a somnului crește riscul de COVID-19 de lungă durată

Boala COVID-19 de lungă durată a fost analizată în numeroase studii, fiind definită drept persistența simptomelor COVID-19 pentru mai mult de 12 săptămâni din momentul debutului. Anumiți factori de risc, spre exemplu obezitatea, astmul și tulburările psihologice, pot contribui la instalarea acestui tip de afecțiunile respiratorie. Pentru a evalua suplimentar afecțiunile și obiceiurile care pot agrava prognosticul pacienților cu COVID-19, a fost publicat un nou studiu în The Preprint Server for Health Sciences, ilustrând comportamentele legate de sănătate ale britanicilor din anul 2020.
Pentru acest experiment, cercetătorii au selectat 1.811 adulți din Marea Britanie, deoarece în anul 2020 Marea Britanie a semnalat foarte multe cazuri de COVID-19 de lungă durată: una din cinci persoane infectate cu sindromul respirator acut sever determinat de infecția cu SARS-CoV-2 au raportat simptome persistente, dintre care 67% acuzând frecvent slăbiciune, oboseală, dificultăți cognitive și dificultăți în respirație (dispnee). Pentru a colecta date legate de comportamentele nocive ale britanicilor, cercetătorii au elaborat un chestionar bazat pe șase elemente care nu au fost intens studiate până în prezent: statutul de fumător, calitatea scăzută a somnului, consumul excesiv de alcool, nivelul scăzut de activitate fizică, numărul de zile din săptămână cu expunere la aer proaspăt și grija scăzută pentru sănătatea mentală.

Datele oferite de participanți prin intermediul chestionarului au vizat activitățile dintr-o perioadă de două, trei sau chiar patru săptămâni anterioare diagnosticului de infecție cu virusul SARS-CoV-2. Legat de nivelul de activitate fizică, cercetătorii au stabilit ca fiind sedentar participantul cu mai puțin de 30 de minute de orice tip de activitate pe săptămână, iar calitatea somnului a fost apreciată ca fiind ori foarte bună, bună, medie, ori scăzută. Consumul de băuturi alcoolice a avut drept limită normală de consum 14 unități de alcool pe săptămână pentru bărbați.

Pentru a sublinia relația dintre aceste tipuri de comportamente nocive și simptomele persistente de COVID-19, cercetătorii au selectat drept relevante trei simptome de COVID-19 de lungă durată: dificultăți legate de cogniție, mobilitate scăzută prin fatigabilitate și probleme în a se îngriji pe sine. Rezultatele cele mai semnificative au apărut prin corelarea acestor simptome cu o calitate scăzută a somnului anterior diagnosticului de COVID-19: somnul deficitar a dus la o creștere de 2,4 până la 3,5 ori a riscului de a dezvolta COVID-19 de lungă durată. Celelalte comportamente nocive nu au avut, se pare, niciun efect semnificativ asupra stării persistente de simptome respiratorii, cu toate că fumatul a agravat prognosticul pacienților de peste opt ori prin dezvoltarea de complicații severe.

Relația semnificativă dintre calitatea scăzută a somnului și COVID-19 de lungă durată este explicată de către autori prin efectul pe care lipsa somnului îl are asupra sistemului imun: un somn deficitar compromite atât funcția imunitară înnăscută, cât și pe cea adaptativă și reduce eficacitatea vaccinului. Astfel, pacienții devin mult mai vulnerabili în fața bolilor infecțioase, inclusiv COVID-19. De asemenea, somnul deficitar poate să apară chiar în context de stres psihologic cronic, marcat, care accentuează riscul de a dezvolta COVID-19 de lungă durată prin scăderea apărării imunitare.

Este important de menționat și rolul pe care nivelul de activitate fizică scăzută l-a avut, se pare, asupra dezvoltării de COVID-19 de lungă durată: deși s-a constatat faptul că exercițiile fizice îmbunătățesc simptomele COVID-19, la unele persoane activitatea fizică intensă poate declanșa simptome persistente. Cu toate acestea, activitatea fizică săptămânală de cel puțin trei ore pe săptămână a redus semnificativ șansele de fatigabilitate, iritabilitate și imobilizare prelungită.

sursa: News Medical
foto: Niphon Subsri / Shutterstock.com