Noua combinație de biomarkeri care poate identifica o boală cognitivă comună

Afectarea vaselor mici de la nivel cerebral a devenit din ce în ce mai întâlnită în rândul pacienților cu afecțiuni neurologice. „Boala vaselor mici”, un termen medical ce cuprinde mai multe patologii cu același mecanism patogenic, este, astfel, intens cercetată de către oamenii de știință.
Recent, cercetătorii din cadrul Universității din Gothenburg au identificat un nou protocol de diagnostic pentru „boala vaselor mici”, utilizând doi biomarkeri măsurați în lichidul cefalorahidian de la nivelul măduvei spinării și în sânge. Eforturile cercetătorilor cresc șansele pacienților pentru un diagnostic precoce și un tratament mult mai eficient implementat în viitor.

Alături de boala Alzheimer și de demența mixtă, boala vaselor mici aflate la nivel cerebral subcortical a devenit una dintre cele mai frecvente boli cu afectare cognitivă. În cadrul bolii de vase mici subcorticale, simptomele cognitive diferă, pacienții suferind adesea schimbări bruște de personalitate și capacitate mentală încetinită, toate acestea înainte ca memoria să fie diminuată semnificativ. Această afecțiune neurologică poate să fie asociată cu hipertensiunea arterială, pacienții prezentând în foarte multe situații infarcte cerebrale anterioare și alte leziuni vasculare la nivelul substanței albe a creierului.

Plecând de la mecanismul de apariție al acestei boli, cercetătorii au identificat un anumit biomarker specific pentru leziunile vasculare cerebrale: raportul dintre albumina proteică regăsită la nivelul lichidului spinal și albumina proteică din sânge. Acest raport s-a dovedit a fi semnificativ mai mare la pacienții cu boală de vase mici subcorticale față de indivizii sănătoși.

În plus, cu toate că despre albumina proteică existau deja informații în domeniul de cercetare, autorii noului studiu au identificat un al doilea biomarker, care nu a mai fost identificat până acum în cadrul altui experiment: un fragment al proteinei precursoare de amiloid (APP) de la nivelul lichidului spinal. Acest biomarker nou s-a dovedit a fi mult mai scăzut la pacienții cu această boală de vase mici față de pacienții sănătoși. Utilizați împreună, cei doi biomarkeri au putut realiza distincția între boala de vase mici și celelalte boli neurologice comune, anume boala Alzheimer și demența mixtă.

Petronella Kettunen, profesor asociat în Neurobiologie la Universitatea din Gothenburg și autorul principal al studiului, a afirmat: „Până acum, nu am avut markeri pentru boala subcorticală a vaselor mici, ceea ce înseamnă că boala nu a putut fi identificată cu ușurință prin testarea probelor de lichid cefalorahidian sau de sânge. Acum, însă, am creat o oportunitate: aceea de a identifica boala respectivă, putând dezvolta căi de a trata acest grup de pacienți sub formă de modificări ale stilului de viață și de medicamente care reduc, spre exemplu, tensiunea arterială.”

În cadrul acestui studiu, au fost incluși aproximativ 170 de pacienți. Alături de rezultatele promițătoare pentru dezvoltarea de noi agenți farmacologici, descoperirile sporesc, de asemenea, și posibilitățile de creare a unor noi grupuri de participanți cu această boală pentru studiile clinice viitoare. Petronella Kettunen a adăugat: „Pentru un studiu de tratament pentru boala Alzheimer, de exemplu, trebuie să știți că toți pacienții suferă de Alzheimer și nu de altă boală cognitivă, altfel rezultatul nu va fi exact.”

sursa: Science Daily