Nivelul educațional poate influența riscul de declin cognitiv la vârste înaintate
©
Autor: Domșa Dariana
Efectele factorilor de risc cardiovasculari asupra cogniÈ›iei la vârste înaintate sunt mai puternice la persoanele cu studii mai scăzute, comparativ cu cei cu studii superioare, constată un studiu efectuat de cercetătorii finlandezi, la care au participat peste 4.000 de gemeni.
Odată cu îmbătrânirea populaÈ›iei È™i creÈ™terea speranÈ›ei de viață, numărul persoanelor care suferă de demență a crescut semnificativ. Pentru o prevenire mai eficientă a demenÈ›ei, este important ca toÈ›i oamenii să înÈ›eleagă factorii de risc È™i de protecÈ›ie care afectează cogniÈ›ia la vârste înaintate. Studiul actual, condus de cercetătorii de la Universitatea din Helsinki, È™i-a propus să examineze dacă mediul educaÈ›ional afectează asocierea dintre factorii de risc cardiovasculari la mijlocul vârstei È™i o mai slabă cogniÈ›ie la sfârÈ™itul vieÈ›ii (memorie, precum È™i alte abilități de procesare a informaÈ›iilor).
„Studiul a arătat faptul că factorii de risc cardiovasculari, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, indicele de masă corporală ridicat È™i inactivitatea fizică, au fost asociaÈ›i cu o cogniÈ›ie mai slabă la sfârÈ™itul vieÈ›ii. Asocierea a fost mai puternică la cei cu puÈ›ine studii, comparativ cu cei cu studii superioare.”, declară autorul principal al studiului, Paula Iso-Markku, cercetător postdoctoral la Universitatea din Helsinki.
Design-ul studiului dublu a permis examinarea efectelor genetice È™i a mediului partajat în aceste asociaÈ›ii. Mediul comun cumulează toÈ›i factorii de mediu care îi fac pe copiii din aceeaÈ™i familie similari, cum ar fi mediul socio-economic È™i mediul de viață, ca de exemplu obiceiurile alimentare È™i de exerciÈ›ii fizice. La gemenii cu studii similare, factorii de risc cardiovascular nu au fost asociaÈ›i cu o mai slabă funcÈ›ie cognitivă.
Rezultatele sugerează că asocierea dintre educaÈ›ie È™i funcÈ›ia cognitivă este independentă de genetică È™i de mediul comun. „Rezultatele studiului nu implică faptul că stilul de viață sănătos nu este important în prevenirea demenÈ›ei, ci mai degrabă subliniază semnificaÈ›ia efectelor familiale în susÈ›inerea unui stil de viață sănătos È™i evidenÈ›iază importanÈ›a educaÈ›iei în prevenirea demenÈ›ei”, clarifică Paula Iso-Markku.
sursa: News Medical
foto: www.helsinki.fi
Odată cu îmbătrânirea populaÈ›iei È™i creÈ™terea speranÈ›ei de viață, numărul persoanelor care suferă de demență a crescut semnificativ. Pentru o prevenire mai eficientă a demenÈ›ei, este important ca toÈ›i oamenii să înÈ›eleagă factorii de risc È™i de protecÈ›ie care afectează cogniÈ›ia la vârste înaintate. Studiul actual, condus de cercetătorii de la Universitatea din Helsinki, È™i-a propus să examineze dacă mediul educaÈ›ional afectează asocierea dintre factorii de risc cardiovasculari la mijlocul vârstei È™i o mai slabă cogniÈ›ie la sfârÈ™itul vieÈ›ii (memorie, precum È™i alte abilități de procesare a informaÈ›iilor).
„Studiul a arătat faptul că factorii de risc cardiovasculari, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, indicele de masă corporală ridicat È™i inactivitatea fizică, au fost asociaÈ›i cu o cogniÈ›ie mai slabă la sfârÈ™itul vieÈ›ii. Asocierea a fost mai puternică la cei cu puÈ›ine studii, comparativ cu cei cu studii superioare.”, declară autorul principal al studiului, Paula Iso-Markku, cercetător postdoctoral la Universitatea din Helsinki.
Design-ul studiului dublu a permis examinarea efectelor genetice È™i a mediului partajat în aceste asociaÈ›ii. Mediul comun cumulează toÈ›i factorii de mediu care îi fac pe copiii din aceeaÈ™i familie similari, cum ar fi mediul socio-economic È™i mediul de viață, ca de exemplu obiceiurile alimentare È™i de exerciÈ›ii fizice. La gemenii cu studii similare, factorii de risc cardiovascular nu au fost asociaÈ›i cu o mai slabă funcÈ›ie cognitivă.
Rezultatele sugerează că asocierea dintre educaÈ›ie È™i funcÈ›ia cognitivă este independentă de genetică È™i de mediul comun. „Rezultatele studiului nu implică faptul că stilul de viață sănătos nu este important în prevenirea demenÈ›ei, ci mai degrabă subliniază semnificaÈ›ia efectelor familiale în susÈ›inerea unui stil de viață sănătos È™i evidenÈ›iază importanÈ›a educaÈ›iei în prevenirea demenÈ›ei”, clarifică Paula Iso-Markku.
sursa: News Medical
foto: www.helsinki.fi
Data actualizare: 09-02-2022 | creare: 09-02-2022 | Vizite: 496
Bibliografie
Study highlights the importance of educational attainment for better brain health, link: https://www.news-medical.net/news/20220207/Study-highlights-the-importance-of-educational-attainment-for-better-brain-health.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Încetinirea voluntară a respirației ar putea reduce anxietatea și emoțiile negative
- Reducerea numărului de mese zilnice, asociată cu o diminuare a riscului de a dezvolta boala Alzheimer
- Tratamentul pentru hipertensiune ar putea fi benefic și pentru sănătatea creierului
- Ghid de practică clinică cu recomandări pentru tratamentul insomniei, publicat recent în Journal of Clinical Sleep Medicine
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum