Persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică pot avea un risc mai mare de demență
Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă o afecÈ›iune întâlnită frecvent în rândul populaÈ›iei la nivel mondial, fiind determinată de o acumulare cronică de celule adipoase în interiorul ficatului. Pentru a ilustra efectele negative ale acestei boli asupra pacienÈ›ilor, o echipă de cercetători din cadrul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia, a publicat recent un nou studiu în revista Neurology®, parte din jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie. Conform acestei lucrări, persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică ar prezenta un risc semnificativ crescut de demență.
Steatoza hepatică non-alcoolică prezintă deseori un debut insidios, acest aspect reprezentând o dificultate pentru diagnosticarea precoce È™i pentru instituirea unui tratament prompt. În mod uzual, primele semne ale afecÈ›iunii pot include oboseală, durere difuză sau disconfort la nivelul abdomenul, în aria de proiecÈ›ie a ficatului. Denumirea afecÈ›iunii ilustrează diferenÈ›a față de alte boli comune ale ficatului: în timp ce scăderea funcÈ›iei hepatice poate să apară din cauza unui consum excesiv de alcool, steatoza hepatică non-alcoolică se poate datora obezității, hipertensiunii arteriale sau a diabetului zaharat de tip 2.
Ying Shang, doctor în cadrul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia, È™i autor al studiului de față, a subliniat legătura dintre această boală hepatică È™i demenÈ›a: „Factorii de risc obiÈ™nuiÈ›i atât pentru steatoza hepatică non-alcoolică, cât È™i pentru demență includ tulburări metabolice precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat È™i obezitatea. AÈ™adar, studiul nostru a încercat să determine dacă există o legătură între această formă de boală hepatică È™i riscul unei persoane de demență, independent de alÈ›i factori de risc existenÈ›i.”
Pentru a realiza acest experiment, echipa de cercetători suedezi a colectat È™i a analizat informaÈ›ii obÈ›inute de-a lungul a 30 de ani din cadrul înregistrărilor naÈ›ionale ale pacienÈ›ilor suedezi. În urma selecÈ›iei pacienÈ›ilor, au fost identificate 2.898 de persoane cu vârste de minimum 65 de ani, care au fost diagnosticate cu steatoză hepatică non-alcoolică. Pentru a obÈ›ine È™i un grup de control, care să reprezinte martorii, echipa de cercetători a identificat alte 28.357 de persoane sănătoase, fără boală hepatică în istoric, dar cu vârstă, sex È™i oraÈ™ de reÈ™edință identice cu ale participanÈ›ilor din grupul È›intă.
Rezultatele au fost surprinzătoare: din grupul È›intă, 145 de persoane cu boală hepatică, reprezentând 5% din totalul bolnavilor, au fost diagnosticate cu demență, în timp ce doar 4,6%, echivalent a 1.291 de persoane sănătoase, au primit acest diagnostic de boală neuropsihiatrică. Cu toate acestea, cercetătorii au ajustat rezultatele pentru a include factorii de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, È™i factorii de risc metabolici, cum ar fi diabetul zaharat. Astfel, s-a descoperit faptul că, prin comparaÈ›ie cu persoanele fără boală hepatică, persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică au prezentat cu 38% mai multe È™anse de a dezvolta degradare cognitivă severă. În plus, s-a evidenÈ›iat o frecvență semnificativ ridicată a cazurilor de demență vasculară prin flux sanguin inadecvat către creier, persoanele bolnave având cu 44% mai multe È™anse de a dezvolta această afecÈ›iune față de cei sănătoÈ™i.
Concluzionând, s-a identificat o rată mai mare de demență la pacienÈ›ii cu steatoză hepatică non-alcoolică, însă frecvenÈ›a cazurilor de boală neuropsihiatrică a crescut prin adăugarea altor factori de risc la boala hepatică, precum boli de inimă sau accident vascular cerebral în antecedentele personale patologice.
Dr. Ying Shang a adăugat: „Studiul nostru arată că demenÈ›a din steatoză hepatică non-alcoolica poate fi determinată în principal de leziuni vasculare de la nivelul creierului. Aceste rezultate evidenÈ›iază posibilitatea unui tratament È›intit al acestei forme de boală hepatică È™i a bolilor cardiovasculare concomitent pentru a reduce riscul de demență.”
sursa: News Medical
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Practicile moderne de parenting pot împiedica dezvoltarea creierului
- Ghid de practică clinică cu recomandări pentru tratamentul insomniei, publicat recent în Journal of Clinical Sleep Medicine
- Oamenii de știință dezvăluie efectul medicamentelor ADHD asupra creierului
- Cafeaua poate reduce riscul de a dezvolta Alzheimer, indică un nou studiu
- Mi-au iesit transaminaze marite si mi-au zis ca am o steatohepatita nonalcoolica
- Dementa poate apărea la vârsta de 30 ani?
- Steatoza hepatica nonalcoolica - a evoluat?
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)
- Probleme cu ficatul si bila lenesa