Persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică pot avea un risc mai mare de demență
Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă o afecțiune întâlnită frecvent în rândul populației la nivel mondial, fiind determinată de o acumulare cronică de celule adipoase în interiorul ficatului. Pentru a ilustra efectele negative ale acestei boli asupra pacienților, o echipă de cercetători din cadrul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia, a publicat recent un nou studiu în revista Neurology®, parte din jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie. Conform acestei lucrări, persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică ar prezenta un risc semnificativ crescut de demență.
Steatoza hepatică non-alcoolică prezintă deseori un debut insidios, acest aspect reprezentând o dificultate pentru diagnosticarea precoce și pentru instituirea unui tratament prompt. În mod uzual, primele semne ale afecțiunii pot include oboseală, durere difuză sau disconfort la nivelul abdomenul, în aria de proiecție a ficatului. Denumirea afecțiunii ilustrează diferența față de alte boli comune ale ficatului: în timp ce scăderea funcției hepatice poate să apară din cauza unui consum excesiv de alcool, steatoza hepatică non-alcoolică se poate datora obezității, hipertensiunii arteriale sau a diabetului zaharat de tip 2.
Ying Shang, doctor în cadrul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia, și autor al studiului de față, a subliniat legătura dintre această boală hepatică și demența: „Factorii de risc obișnuiți atât pentru steatoza hepatică non-alcoolică, cât și pentru demență includ tulburări metabolice precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și obezitatea. Așadar, studiul nostru a încercat să determine dacă există o legătură între această formă de boală hepatică și riscul unei persoane de demență, independent de alți factori de risc existenți.”
Pentru a realiza acest experiment, echipa de cercetători suedezi a colectat și a analizat informații obținute de-a lungul a 30 de ani din cadrul înregistrărilor naționale ale pacienților suedezi. În urma selecției pacienților, au fost identificate 2.898 de persoane cu vârste de minimum 65 de ani, care au fost diagnosticate cu steatoză hepatică non-alcoolică. Pentru a obține și un grup de control, care să reprezinte martorii, echipa de cercetători a identificat alte 28.357 de persoane sănătoase, fără boală hepatică în istoric, dar cu vârstă, sex și oraș de reședință identice cu ale participanților din grupul țintă.
Rezultatele au fost surprinzătoare: din grupul țintă, 145 de persoane cu boală hepatică, reprezentând 5% din totalul bolnavilor, au fost diagnosticate cu demență, în timp ce doar 4,6%, echivalent a 1.291 de persoane sănătoase, au primit acest diagnostic de boală neuropsihiatrică. Cu toate acestea, cercetătorii au ajustat rezultatele pentru a include factorii de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, și factorii de risc metabolici, cum ar fi diabetul zaharat. Astfel, s-a descoperit faptul că, prin comparație cu persoanele fără boală hepatică, persoanele cu steatoză hepatică non-alcoolică au prezentat cu 38% mai multe șanse de a dezvolta degradare cognitivă severă. În plus, s-a evidențiat o frecvență semnificativ ridicată a cazurilor de demență vasculară prin flux sanguin inadecvat către creier, persoanele bolnave având cu 44% mai multe șanse de a dezvolta această afecțiune față de cei sănătoși.
Concluzionând, s-a identificat o rată mai mare de demență la pacienții cu steatoză hepatică non-alcoolică, însă frecvența cazurilor de boală neuropsihiatrică a crescut prin adăugarea altor factori de risc la boala hepatică, precum boli de inimă sau accident vascular cerebral în antecedentele personale patologice.
Dr. Ying Shang a adăugat: „Studiul nostru arată că demența din steatoză hepatică non-alcoolica poate fi determinată în principal de leziuni vasculare de la nivelul creierului. Aceste rezultate evidențiază posibilitatea unui tratament țintit al acestei forme de boală hepatică și a bolilor cardiovasculare concomitent pentru a reduce riscul de demență.”
sursa: News Medical
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Dialogul în timp real cu o persoană care doarme este posibil, indică un studiu
- Stimularea cerebrală profundă îmbunătățește instantaneu funcția brațului și a mâinii după leziuni cerebrale
- Explorarea unor noi căi neuronale implicate în activitatea serotoninergică
- Indiciile sclerozei multiple apar în sânge cu ani înainte de apariția simptomelor
- Steatoza hepatica nonalcoolica - a evoluat?
- Cauzele principale ale bolii Alzheimer (cunoscuta ca si Diabetul de tip III)
- Probleme cu ficatul si bila lenesa