Muzica ar putea avea un rol important în dezvoltarea unor intervenții eficiente pentru sănătatea mentală

Muzica este recunoscută pentru beneficiile sale emoționale, umaniste și spirituale, fiind folosită și în recuperarea fizică, cum ar fi în reabilitarea motorie. Totuși, legătura dintre muzică și sănătatea mintală rămâne slab înțeleasă, iar numărul de terapeuți calificați în muzică este insuficient pentru nevoile populației.
Un studiu narativ publicat în Translational Psychiatry a explorat modul în care oamenii răspund la muzică și bazele biologice ale acestei reacții, subliniind rolul terapiei muzicale în crearea unor intervenții eficiente pentru sănătatea mintală și bunăstarea generală. Autorul argumentează că accesibilitatea crescută a terapiei muzicale necesită dezvoltarea unor tratamente standardizate, ținând cont de variațiile largi în răspunsul oamenilor la aceste intervenții.

Tonul, ritmul și răspunsul creierului la muzică sunt universale. Muzica stimulează zonele cerebrale asociate cu reglarea mișcării și activează centrele de recompensă ale creierului. De exemplu, ascultarea muzicii declanșează eliberarea de dopamină în nucleul accumbens.

Socializarea prin muzică poate reduce izolarea și îmbunătăți sănătatea mintală. Ascultarea muzicii poate declanșa eliberarea de oxitocină în creier, reducând stresul.

Dovezile crescânde pentru tratamentele de sănătate mintală arată că terapia muzicală receptivă (ascultarea muzicii) reduce semnificativ anxietatea. Combinația dintre terapia muzicală și utilizarea antidepresivelor a arătat o eficacitate mai mare în tratarea depresiei decât tratamentul tradițional.

Ritmul este utilizat în terapiile muzicale pentru funcțiile motorii și senzoriale, dar este tot mai folosit și în tratamentele de sănătate mintală, având beneficii în îmbunătățirea stării de bine emoționale, motivației și stării de spirit.

Circuitul cerebral disfuncțional de recompensă poate contribui la anxietate și tulburări de dispoziție. Terapia muzicală poate trata aceste condiții prin reducerea apatiei, îmbunătățirea comunicării și alinarea oboselii. Studiile au demonstrat îmbunătățiri în comunicarea non-verbală, stima de sine și adaptarea comportamentală pentru copiii cu autism, precum și îmbunătățiri în funcționarea socială și reducerea interacțiunilor sociale slabe și apatiei prin terapie muzicală pentru pacienții cu schizofrenie.

Abordările personalizate sunt esențiale în dezvoltarea și standardizarea terapiilor muzicale, deoarece oamenii variază în percepția și bucuria de a asculta muzica, având factori atât genetici cât și de mediu.

În concluzie, terapia muzicală oferă o formă de intervenție accesibilă, cu risc scăzut, reprezentând o oportunitate importantă pentru diversificarea și îmbunătățirea îngrijirii în psihiatrie.

sursa: News Medical
foto: Dean Drobot/Shutterstock.com