Mutatații dobândite ale genelor ce codifică proteina p53 (“paznicul genomului”) accelerează ateroscleroza

Echipa de la Centrul Național de Cercetări Cardiovasculare (CNIC) a demonstrat că mutațiile dobândite în genele care codifică proteina p53 contribuie la dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice.
Cunoscut sub numele de "Paznicul Genomului", p53 ajută la menținerea integrității materialului ereditar din interiorul celulelor prin reglarea mai multor funcții ale celulelor în răspuns la stresul celular.

Zilnic, o persoană adultă generează sute de mii de celule sangvine. Deși esențial, acest proces promovează inevitabil apariția mutațiilor în celulele precursoare  responsabile de această producție.
Prezența mutațiilor dobândite în genele p53 din celulele sangvine crește riscul de a dezvolta diverse tipuri de cancer, inclusiv cancere sangvine.

În noul studiu, publicat în Nature Cardiovascular Research, grupul CNIC condus de José Javier Fuster demonstrează că mutațiile p53 accelerază, de asemenea, dezvoltarea aterosclerozei, cauza fundamentală a majorității bolilor cardiovasculare.
Lucrând în colaborare cu grupurile conduse de Derek Klarin la Universitatea Stanford, Pradeep Natarajan la Massachusetts General Hospital și Alexander Bick la Vanderbilt University, cercetătorii au analizat datele de secvențiere din celulele sangvine ale a peste 50.000 de persoane.

“Am găsit că purtătorii de mutații dobândite în p53 aveau un risc mai mare de a dezvolta boala coronariană și boala arterelor periferice și acest efect a fost independent de factorii de risc cardiovascular stabiliți, cum ar fi hipertensiunea sau colesterolul sangvin crescut. “ a spus Dr. José Javier Fuster

Pe baza acestor rezultate, cercetătorii CNIC au efectuat studii funcționale în modele animale de ateroscleroză, în care au introdus celule care purtau mutații p53. Rezultatele au arătat că șoarecii care purtau aceste mutații au dezvoltat mai rapid boala cardiovasculară, în principal datorită unui ritm anormal crescut de proliferare a celulelor imune din pereții arterelor.

"Această combinație de observații la oameni cu studii experimentale la animale oferă dovezi solide că aceste mutații cresc riscul de a dezvolta boală cardiovasculară", a spus dr. Fuster.

Aceste descoperiri "lărgesc cunoștințele noastre despre cum dobândirea mutațiilor în celulele sangvine, un fenomen numit hematopoieză clonală, acționează ca un factor de risc cardiovascular".

Lucrări anterioare ale aceluiași grup au demonstrat deja într-un articol din 2021 în The Journal of the American College of Cardiology (JACC) că mai multe dintre aceste mutații, cum ar fi cele care afectează genele TET2, contribuie la dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare precum ateroscleroza și insuficiența cardiacă.
Acum, "pe lângă validarea acelui studiu anterior, rezultatele noastre noi extind constatările noastre pentru a include și asocierea dintre mutațiile în p53 și dezvoltarea bolii arterelor periferice, o afecțiune care este în special frecventă la populația vârstnică", a spus dr. José Javier Fuster.
Cercetătorii subliniază că mutațiile în diferite gene contribuie la boala cardiovasculară prin mecanisme distincte.

Concluzii

Acest studiu aduce o contribuție importantă la înțelegerea mecanismelor care stau la baza bolii cardiovasculare aterosclerotice și arată că mutațiile dobândite în genele p53 sunt un factor de risc important pentru aceasta. Rezultatele sugerează că, în viitor, ar putea fi posibilă o abordare personalizată a prevenirii și tratamentului bolilor cardiovasculare, care ține cont de mutațiile specifice. Este necesară o continuare a acestor cercetări pentru a ne da o idee mai clară despre cum aceste mutații pot fi țintite pentru a preveni și trata bolile cardiovasculare.