MIT: Consumul de apă în timpul sau după masă diluează sucurile digestive

FALS

Apa reprezintă un element esențial pentru menținerea vieții, mecanismul de supraviețuire fiind prevenirea deshidratării prin aportul regulat și constant de lichide (apă).

Dar ce se întâmplă dacă setea apare în timpul mesei sau imediat după? Este adevărat că satisfacerea acestei senzații ar putea dilua secreția gastrică și implicit, perturba digestia? Răspunsul este „nu”.

Mecanismele complexe care reglează secreția sucurilor digestive, respectiv puterea adaptativă remarcantă a organismului, fac această teorie puțin plauzibilă din punct de vedere științific.

Fiziologia pe scurt a secreției sucurilor digestive

Secreția salivară

Primul sediu al digestiei este reprezentat de cavitatea bucală, secreția salivei fiind inițiată de procesul activ de mestecare, dar și prin intermediul mecanismelor neuro-psihice de stimulare a secreției salivare, condiționate (de excitația vizuală, olfactivă și/ sau auditivă legată de alimente, discuțiile sau simplul gând la alimentele preferate, de obiceiurile alimentare, etc.) și necondiționate.

Glandele salivare produc astfel saliva a cărei compoziție este următoarea: 99,4% apă și 0,6% substanțe minerale, enzime, proteine etc. Aceasta participă în principal la formarea bolului alimentar, care în urma pasajului prin esofag ajunge în compartimentul gastric. (1)

Secreția gastrică și intestinală

La nivelul stomacului este secretat sucul gastric, un lichid cu o puternică reacție acidă reprezentat în proporție de 99% de apă. Acțiunea stimulatoare asupra secreției sucului gastric este favorizată și de excitarea receptorilor gastrici și destinderea pereților stomacului ca urmare a ingestiei alimentare, indiferent de consistența lichidă sau solidă a alimentelor. (1)


Mai mult decât atât, mecanismele de reglare a secreției gastrice sunt extrem de complexe, prezentând o capacitate de adaptare atât de mare, încât nu se poate justifica restricția exclusivă a apei pentru a preveni diluția sucului digestiv. După cum ați putut observa, secrețiile digestive sunt 99% apă, iar conținutul alimentelor în apă este variabil, de la 2 – 5 % în cerealele pentru micul dejun, la 80 – 95 % în supe, fructe și legume. (2)

Conținutul în apă al alimentelor

TIPUL DE ALIMENT	PROCENTUL DE APĂ DIN COMPOZIȚIE
BĂUTURI NON-ALCOOLICE
Apă, ceai, cafea, băuturi destinate sportivilor, băuturi răcoritoare, limonadă, suc de legume	90 – 100 %
Lapte, suc natural din 100% fructe, suc de fructe	85 – 90 %
BĂUTURI ALCOOLICE
Bere, vin	85 – 95 %
Băuturi distilate	60 – 70 %
SUPE
Supe, ciorbe de legume, cu carne, supe creme	80 – 95 %
FRUCTE ȘI LEGUME
Căpșuni, pepene, citrice, pere, mere, castravețe, salată, țelină, roșie, dovleac, broccoli, ceapă, morcov	80 – 95 %
Banană, cartof, porumb	70 – 80 %
PRODUSE LACTATE
Lapte dulce integral	87 – 90 %
Iaurt	75 – 85 %
Înghețată	60 – 65 %
Brânzeturi	40 – 60 %
CEREALE
Orez, fiert	65 – 70 %
Paste făinoase, fierte	75 – 80 %
Pâine	30 – 40 %
Cereale instant pentru micul dejun	2 – 5 %
CARNE, PEȘTE, OUĂ
Pește și fructe de mare	65 – 80 %
Ouă, gătite	65 – 75 %
Carne de vită, porc, miel, pasăre	40 – 65 %
Carne procesată	15 – 40 %

* valorile sunt aproximate, acestea variind în funcție de sursa alimentară, condițiile și metodele de preparare și timpul de gătire

Sursa: European Hydration Institute (2)

De asemenea, secreția sucului gastric continuă chiar și în faza intestinală, fiind stimulată de distensia duodenului, prima porțiune a intestinului subțire. Altfel spus, digestia nu se limitează la primul pasaj gastric, reprezentat în principal de apă, urmat de carbohidrați, proteine și oligopeptide, iar în final moleculele grase de alimente. Acest lucru permite procesarea mecanică și enzimatică a bolului alimentar, independent de aportul inițial de apă din timpul sau după masă.

Distensia peretelui gastric declanșează la rândul ei, prin mecanism reflex, secreția sucului pancreatic bogat în enzime, corespunzător gradului de aciditate și al constituenților chimului gastric.

Trebuie menționat faptul că, enzimele sunt proteine foarte valoroase pentru organism și prin urmare sunt eliberate în funcție de natura principiilor alimentare consumate (proteine, glucide, lipide) și nu de starea fizică a alimentului ingerat (apă de băut sau aliment solid). Astfel secreția este ajustată pentru aportul de macronutrienți pentru a eficientiza digestia, iar risipa acestora este deci exclusă.

Secreția biliară și cea intestinală sunt și ele puternic influențate de compoziția chimului gastric.

Efectele consumului de apă în timpul meselor

Consecința unui aport rezonabil de apă, strict pentru satisfacerea senzației de sete sau a altor situații neprevăzute în cadrul unei mese (câteva înghițituri) o constituie creșterea volumului bolului alimentar, care poate avea următoarele efecte:

• grăbirea apariției senzației de sațietate și astfel reducerea aportului alimentar la masa respectivă datorită distensiei pereților gastrici; (3)
  
• apariția disconfortului digestiv în cazul persoanelor care suferă de reflux gastroesofagian sau alte patologii gastrice care presupun mese mici și frecvente; (4)
  
• reducerea aportului caloric în cazul persoanelor vârstnice, ceea ce ar putea crește riscul de subalimentație/ malnutriție determinat de anorexia fiziologică care se instalează odată cu înaintarea în vârstă; (5)
  
• reducerea consumului alimentar în cadrul meselor dacă vorbim de situația sugarilor și a copiilor.

Băuturile îndulcite reprezintă o excepție, acestea nefiind recomandate din pricina aportului caloric suplimentar. (4)