„Mini-intestine” proiectate în laborator vor ajuta la crearea de tratamente personalizate pentru boala Crohn

Boala Crohn este o formă de boală inflamatorie intestinală care afectează aproximativ una din 350 de persoane în Marea Britanie și se caracterizează prin inflamația tractului digestiv. Profesorul Matthias Zilbauer, de la Universitatea Cambridge și Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust, subliniază că, în ciuda decadelor de cercetare, cauzele exacte ale bolii rămân necunoscute, dificultățile în modelarea bolii fiind un factor limitativ major. Până acum, studiile pe modele de șoareci au fost principala sursă de informații, dar acestea oferă o imagine limitată despre boala în oameni.
Astfel, cercetătorii de la Universitatea Cambridge au cultivat în laborator „mini-intestine” pentru a înțelege mai bine boala Crohn, arătând că modificările epigenetice ale ADN-ului în celulele intestinale joacă un rol important în manifestarea bolii la pacienți. Aceste descoperiri, publicate în revista Gut, sugerează că mini-intestinele ar putea fi folosite în viitor pentru a identifica cel mai bun tratament pentru fiecare pacient în parte, permițând tratamente mai precise și personalizate.

Folosind celule de la pacienți cu boala Crohn și colită ulcerativă, cercetătorii au crescut peste 300 de organoide intestinale în laborator. Aceste organoide, care imită funcțiile esențiale ale epiteliumului intestinal, au fost cultivate din celule stem prelevate din intestinul donatorilor, majoritatea fiind copii și adolescenți.

Studiul a arătat că celulele epiteliale din intestinele pacienților cu boala Crohn prezintă modele epigenetice diferite față de cele sănătoase. Modificările epigenetice, care nu alterează ADN-ul în sine dar schimbă funcționarea celulelor, au fost corelate cu severitatea bolii. Aceste diferențe ajută la explicarea variației în evoluția bolii între pacienți, fiecare organoid având modificări epigenetice unice.

Potențialul organoidelor de a dezvolta și testa noi tratamente este semnificativ, deschizând calea spre personalizarea terapiei pentru pacienți individuali. Dr. Robert Heuschkel, co-autor al studiului, a subliniat dificultatea actuală de a determina care tratament este cel mai eficace pentru un pacient, având în vedere că tratamentele existente nu funcționează pentru jumătate din pacienți și își pierd eficacitatea în timp.

Cercetarea a evidențiat, de asemenea, că celulele care formează căptușeala internă a intestinului la pacienții cu boala Crohn au o activitate crescută a complexului major de histocompatibilitate (MHC)-I, ceea ce poate duce la inflamații în anumite părți ale intestinului.

Aceste descoperiri subliniază că modificările epigenetice stabile pot explica recidiva inflamației chiar și după tratament, deoarece medicamentele tratează simptomele și nu cauza subiacentă. Modificările epigenetice sunt programate în celule foarte devreme, în timpul dezvoltării embrionului, și sunt influențate de factori de mediu, cum ar fi expunerea la infecții sau antibiotice, oferind o posibilă explicație pentru apariția bolii Crohn.

sursa: Science Daily