Mersul oferă o treaptă superioară în funcționarea creierului unor persoane

Atunci când mersul pe jos este combinat cu o sarcină, ambele componente sunt afectate. Sau cel puțin aceasta este impresia generală și demult acceptată. Însă un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Del Monte pentru Neuroștiințe de la Universitatea din Rochester a demonstrat că nu este întotdeauna cazul. Unii oameni tineri și sănătoși își îmbunătățesc performanțele cognitive în timp ce merg pe jos, prin modificarea resurselor neuronale utilizate.

„Nu a existat niciun predictor al încadrării participanților în vreo categorie înainte de a-i testa, inițial ne-am gândit că toți vor răspunde în mod similar”, a afirmat Eleni Patelaki, doctorand în inginerie biomedicală la Universitatea din Rochester și, totodată, prim autor al studiului aflat acum in jurnalul Cerebral Cortex.

Un aspect surprinzător relatat de Patelaki este faptul că anumitor subiecți le-a fost mai ușor de îndeplinit sarcini multiple (mai mult de una), concomitent, în comparație cu fiecare sarcină îndeplinită separat. „Majoritatea studiilor din domeniu arată că, cu cât avem mai multe sarcini de făcut simultan, cu atât scad și performanțele noastre”, a afirmat, de asemenea, Patelaki.

Folosind sistemul Mobile Brain/Body Imaging, sau MoBI, cercetătorii au monitorizat activitatea creierului, cinematica și comportamentul a 26 de tineri sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, care priveau o serie de imagini, fie în timp ce stăteau pe un scaun, fie în timp ce mergeau pe banda de alergare. Participanții au fost instruiți să apese pe un buton de fiecare dată când imaginea se schimba. Dacă apărea aceeași imagine, participanții erau rugați să nu apese butonul.

Comportamentul de referință al participanților a fost considerat cel din șezut. Atunci când mersul pe jos a fost adăugat la îndeplinirea aceleiași sarcini, cercetătorii au descoperit că au apărut comportamente diferite, unii subiecți având performanțe mai slabe decât referința din șezut (așa cum era de așteptat pe baza studiilor anterioare), iar alții îmbunătățindu-se față de șezut.

Datele electroencefalografice (EEG), au arătat că la 14 dintre participanți au apărut modificări ale funcțiilor lobului frontal cerebral, modificări absente la cei 12 participanți care nu și-au imbunătățit performanțele în timpul mersului. Aceste modificări sugerează o flexibilitate sau eficiență crescută a creierului.

Edward Freedman, Ph.D., Profesor asociat al Institutului Del Monte pentru Neuroștiințe, a condus această cercetare cu scopul de a îi ajuta pe neurofiziologi să înțeleagă mecanismele creierului care face „multi-tasking”, prin intermediul MoBI. Munca sa a evidențiat că MoBI detectează cum creierul răspunde la mers, respectiv la sarcina de îndeplinit.

Extinderea acestei cercetări la vârstnici ar putea îndruma oamenii de știință să identifice un posibil marker pentru „super-agers” sau persoanele care au un declin minim al funcțiilor cognitive. Acest marker ar fi util pentru o înțelegere mai bună a bolilor neurodegenerative și a persoanelor cunoscute cu resurse neuronale compromise.

sursa: Science Daily