Măsurarea pulsului

Măsurarea pulsului

©

Autor:

Măsurarea pulsului
Pulsul este expansiunea ritmică È™i contracÈ›ia unei artere cauzată de impactul pompării sângelui de către inimă. Poate fi simÈ›it cu ajutorul degetelor la nivelul diferitelor puncte de presiune ale organismului È™i auzit cu ajutorul stetoscopului.

Pulsul sau ritmul cardiac este dat de numătul bătăilor inimii într-un minut. Pulsul normal variază de la o persoană la alta, iar cunoaÈ™terea È™i monitorizarea lui ajută la preîntâmpinarea problemelor de sănătate.

Localizarea pulsului

Cele mai precise puncte de presiune unde se poate măsura pulsul sunt:
  • artera radială (pulsul măsurat este puls radial È™i se măsoară la nivelul antebraÈ›ului, intern lateral);
  • arteral brahială sau humerală (puls brahial măsurat pe faÈ›a internă a braÈ›ului);
  • artera temporală (la nivelul tâmplei);
  • artera femurală (la nivel inghinal);
  • artera carotidă (pulsul carotid);
  • artera cubitală;
  • artera poplitee (în spatele genunchiului, la încheietura picorului, mai exact la nivelul foselor poplitee);
  • artera tibială posterioară;
  • artera apedioasă (pe faÈ›a dorsală a piciorului);
  • artera maxilară;
  • la nivelul axilei;
  • apical (la nivelul inimii).

În măsurarea pulsului se È›ine cont de următorii parametri ai acestuia:
  • Frecvență (limitele inferioare sunt ritmul tahicardic sau accelerat È™i ritmul bradicardic sau lent);
  • Ritmicitate (ritmic sau aritmic);
  • Viteză (ritm alert sau cu cădere lentă);
  • Amplitudine (amplitudine mică sau mare).

Măsurarea frecvenÈ›ei pulsului sau a frecvenÈ›ei cardiace reprezintă  identificarea arterei, localizarea pulsului prin compresia arterei pe os sau tendon. Se plasează două degete ale mâinii (arătătorul È™i degetul mijlociu) pe încheietura celeilalte mâini (pentru măsurarea pulsului radial), pe faÈ›a internă laterală. Se apasă ferm È™i se vor simÈ›i miÈ™cările pulsatile. După identificarea pulsului, observaÈ›i ritmicitatea È™i ceilalÈ›i parametri pentru 15-20 secunde. SimÈ›iÈ›i pulsul È™i verificaÈ›i dacă este regulat sau neregulat.

FrecvenÈ›a cardiacă se măsoară în bătăi/minut. Pentru aceasta sunt mai multe variante de a măsura:
  • măsuraÈ›i numărul bătăilor în timp de 60 secunde;
  • măsuraÈ›i bătăile inimii timp de 30 secunde È™i înmulÈ›iÈ›i cu doi;
  • măsuraÈ›i bătăile inimii timp de 10 secunde È™i înmulÈ›iÈ›i cu 6.
Exemplu: dacă aÈ›i măsurat 12 bătăi în decurs de 10 secunde, multiplicaÈ›i: 12x6=72. Aceasta este valoarea pulsului în bătăi/minut.

Valoarea normală a pulsului

Ritmul cardiac de repaus

Ritmul cardiac de repaus este atunci când inima pompează cea mai redusă cantitate de sânge de care ar avea nevoie deoarece nu se efectuează activitate fizică. Dacă persoana stă în decubit, relaxată È™i nu prezintă semne de boală, pulsul este de obicei de 60-100 bătăi/minut.

Conform National Institute of Health, ritmul cardiac mediu de repaus este:
  • pentru adulÈ›i È™i copii mai mari de 10 ani: 60-100 bătăi/minut;
  • pentru atleÈ›i È™i persoane foarte active: 40-60 bătăi/minut.

Ritmul cardiac rezintă fluctuaÈ›ii în funcÈ›ie de anumiÈ›i factori ca nivelul de activitate fizică efectuată sau stresul. Dacă pulsul este în mod constant mai mare de 90, poate fi vorba de tahicardie (ritm cardiac accelerat). Un puls prea scăzut, când nu vorbim de persoanele active È™i atletice, poate defini bradicardia, ce este însoÈ›ită de slăbiciune, pierderea energiei sau leÈ™in.

Valorile mai mici de 60 nu sunt mereu date de o problemă medicală, putând fi cauzate de administrarea unor medicamente, ca beta-blocantele. Un puls scăzut este, de asemenea, comun în rândul persoanelor cu un stil de viață foarte activ, care efectuează des exerciÈ›ii fizice de intensitate crescută. Persoanele active au de obicei un ritm cardiac mai redus dearece musculatura inimii este într-o stare mai bună È™i nu necesită intensificarea activității pentru a menÈ›ine bătăi regulate.

Ritmul cardiac de efort

Ritmul cardiac pe durata activității fizice moderate poate atinge un maximum, care se calculează: 220-vârsta. Acesta poate fi atins în cazul activităților fizice foarte intense.

Inima este un muÈ™chi È™i va răspunde similar cu musculatura scheletică la condiÈ›iile de mediu. O musculatură cardiacă puternică  poate favoriza reducerea ritmului cardiac. Pe durata antenamentelor fizice este bine să vă monitorizaÈ›i ritmul cardiac pentru a vă adapta antenamentele È™i intensitatea lor în funcÈ›ie de acesta. Nivelul de intensitate al activității fizice se grupează în următoarele categorii:
  • 50-60% - activitate uÈ™oară (zona de întreÈ›inere È™i recuperare);
  • 60-70% - activitate uÈ™oară pentru arderea grăsimilor;
  • 70-80% - activitate moderată (exerciÈ›ii aerobice);
  • 80-90% - activitate intensă (exerciÈ›ii anaerobice);
  • 90-100% - activitate foarte intensă.

Se calculează limita inferioară a ritmului cardiac în funcÈ›ie de intensitatea activității fizice:
  • limita inferioară = Ritmul maxim * 0,6
unde Ritmul maxim = 200 - Vârsta

În primele săptămâni de antrenament trebuie să se menÈ›ină limita inferioară. Dacă ritmul este prea mare, se recomandă reducerea intensității antrenamentului, iar dacă este prea redus, puteÈ›i creÈ™te uÈ™or intensitatea. Ulterior, puteÈ›i creÈ™te treptat intensitatea antrenamentelor.

Pe lângă activitatea fizică È™i vârsta, există È™i alÈ›i factori care influenÈ›ează ritmul cardiac:
  • Temperatura aerului – când temperatura È™i umiditatea sunt ridicate, inima pompează mai mult sânge, astfel că pulsul poate creÈ™te, dar de obicei nu cu mai mult de 10 bătăi/minut;
  • PoziÈ›ia corpului – uneori, după modificarea poziÈ›iei din È™ezând în picioare sau invers se poate modifica pulsul în primele 15-20 secunde, dar după câteva minute se echilibrează È™i revine la normal;
  • EmoÈ›iile -  stresul, anxietatea, teama sau stările exagerate de tristeÈ›e sau bucurie pot duce la accelerarea pulsului;
  • Dimensiunea corpuluiobezitatea excesivă poate duce la creÈ™terea valorii pulsului, dar fără a depăși 100 bătăi/minut;
  • MedicaÈ›ia – medicamentele care blochează adrenalina (beta-blocante) tind să reducă È™i pulsul, în timp ce medicamentele pentru tiroidă sau dozele excesive ale unor medicamente îl pot creÈ™te.

Pulsul poate fi măsurat È™i cu ajutorul dispozitivelor electronice cum este pulsoximetrul sau cu ajutorul aplicaÈ›iilor pentru telefon. AtenÈ›ie! Nu orice aplicaÈ›ie prezintă precizie în măsurarea pulsului.

Când soliciÈ›i ajutorul medicului?

Persoanele care se află sub tratament cu beta-blocane pentru reducerea tensiunii, a ritmului cardiac sau a aritmiilor necesită monitorizare medicală. Dacă pulsul este foare scăzut sau prezentați episoade frecvente de ritm crescut fără cauze, și dacă mai ales aceste episoade produc slăbiciune, amețeli sau leșin, prezentați-vă la medic pentru investigații.

Data actualizare: 29-03-2017 | creare: 29-03-2017 | Vizite: 94850
Bibliografie
(1) All about heart rate (pulse), link: https://www.heart.org/HEARTORG/Conditions/More/MyHeartandStrokeNews/All-About-Heart-Rate-Pulse_UCM_438850_Article.jsp#.WNtnKaJRWUn
(2) Pulse and blood pressure procedures for household interviewers, link: https://wwwn.cdc.gov/nchs/data/nhanes3/manuals/pressure.pdf
(3) Checking yout pulse, British Heart Foundation, link: https://www.bhf.org.uk/heart-health/tests/checking-your-pulse
(4) Target heart rates, American Heart Association, link: https://www.heart.org/HEARTORG/HealthyLiving/PhysicalActivity/FitnessBasics/Target-Heart-Rates_UCM_434341_Article.jsp#.WNtnZ6JRWUl
(5) Your heart rate, Cardiac Health, link: https://www.cardiachealth.org/your-heart-rate
(6) How to measure the pulse, Community Eye Health, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3756652/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Gravitate COVID - la ce saturaÈ›ie în oxigen mergem la spital?
  • Cum îți verifici pulsul È™i ce trebuie să È™tii despre puls È™i frecvenÈ›a cardiacă
  • Cauzele tahicardiei (bătăilor rapide ale inimii È™i pulsului crescut)
  •