Măsurarea pulsului

Pulsul este expansiunea ritmică și contracția unei artere cauzată de impactul pompării sângelui de către inimă. Poate fi simțit cu ajutorul degetelor la nivelul diferitelor puncte de presiune ale organismului și auzit cu ajutorul stetoscopului.

Pulsul sau ritmul cardiac este dat de numătul bătăilor inimii într-un minut. Pulsul normal variază de la o persoană la alta, iar cunoașterea și monitorizarea lui ajută la preîntâmpinarea problemelor de sănătate.

Localizarea pulsului

Cele mai precise puncte de presiune unde se poate măsura pulsul sunt:

• artera radială (pulsul măsurat este puls radial și se măsoară la nivelul antebrațului, intern lateral);
• arteral brahială sau humerală (puls brahial măsurat pe fața internă a brațului);
• artera temporală (la nivelul tâmplei);
• artera femurală (la nivel inghinal);
• artera carotidă (pulsul carotid);
• artera cubitală;
• artera poplitee (în spatele genunchiului, la încheietura picorului, mai exact la nivelul foselor poplitee);
• artera tibială posterioară;
• artera apedioasă (pe fața dorsală a piciorului);
• artera maxilară;
• la nivelul axilei;
• apical (la nivelul inimii).

În măsurarea pulsului se ține cont de următorii parametri ai acestuia:

• Frecvență (limitele inferioare sunt ritmul tahicardic sau accelerat și ritmul bradicardic sau lent);
• Ritmicitate (ritmic sau aritmic);
• Viteză (ritm alert sau cu cădere lentă);
• Amplitudine (amplitudine mică sau mare).

Măsurarea frecvenței pulsului sau a frecvenței cardiace reprezintă  identificarea arterei, localizarea pulsului prin compresia arterei pe os sau tendon. Se plasează două degete ale mâinii (arătătorul și degetul mijlociu) pe încheietura celeilalte mâini (pentru măsurarea pulsului radial), pe fața internă laterală. Se apasă ferm și se vor simți mișcările pulsatile. După identificarea pulsului, observați ritmicitatea și ceilalți parametri pentru 15-20 secunde. Simțiți pulsul și verificați dacă este regulat sau neregulat.

Valoarea normală a pulsului

Ritmul cardiac de repaus

Ritmul cardiac de repaus este atunci când inima pompează cea mai redusă cantitate de sânge de care ar avea nevoie deoarece nu se efectuează activitate fizică. Dacă persoana stă în decubit, relaxată și nu prezintă semne de boală, pulsul este de obicei de 60-100 bătăi/minut.

Conform National Institute of Health, ritmul cardiac mediu de repaus este:

• pentru adulți și copii mai mari de 10 ani: 60-100 bătăi/minut;
• pentru atleți și persoane foarte active: 40-60 bătăi/minut.

Ritmul cardiac rezintă fluctuații în funcție de anumiți factori ca nivelul de activitate fizică efectuată sau stresul. Dacă pulsul este în mod constant mai mare de 90, poate fi vorba de tahicardie (ritm cardiac accelerat). Un puls prea scăzut, când nu vorbim de persoanele active și atletice, poate defini bradicardia, ce este însoțită de slăbiciune, pierderea energiei sau leșin.

Valorile mai mici de 60 nu sunt mereu date de o problemă medicală, putând fi cauzate de administrarea unor medicamente, ca beta-blocantele. Un puls scăzut este, de asemenea, comun în rândul persoanelor cu un stil de viață foarte activ, care efectuează des exerciții fizice de intensitate crescută. Persoanele active au de obicei un ritm cardiac mai redus dearece musculatura inimii este într-o stare mai bună și nu necesită intensificarea activității pentru a menține bătăi regulate.

Ritmul cardiac de efort

Ritmul cardiac pe durata activității fizice moderate poate atinge un maximum, care se calculează: 220-vârsta. Acesta poate fi atins în cazul activităților fizice foarte intense.

Inima este un mușchi și va răspunde similar cu musculatura scheletică la condițiile de mediu. O musculatură cardiacă puternică  poate favoriza reducerea ritmului cardiac. Pe durata antenamentelor fizice este bine să vă monitorizați ritmul cardiac pentru a vă adapta antenamentele și intensitatea lor în funcție de acesta. Nivelul de intensitate al activității fizice se grupează în următoarele categorii:

• 50-60% - activitate ușoară (zona de întreținere și recuperare);
• 60-70% - activitate ușoară pentru arderea grăsimilor;
• 70-80% - activitate moderată (exerciții aerobice);
• 80-90% - activitate intensă (exerciții anaerobice);
• 90-100% - activitate foarte intensă.

Se calculează limita inferioară a ritmului cardiac în funcție de intensitatea activității fizice:

• limita inferioară = Ritmul maxim * 0,6

unde Ritmul maxim = 200 - Vârsta

În primele săptămâni de antrenament trebuie să se mențină limita inferioară. Dacă ritmul este prea mare, se recomandă reducerea intensității antrenamentului, iar dacă este prea redus, puteți crește ușor intensitatea. Ulterior, puteți crește treptat intensitatea antrenamentelor.

Pe lângă activitatea fizică și vârsta, există și alți factori care influențează ritmul cardiac:

• Temperatura aerului – când temperatura și umiditatea sunt ridicate, inima pompează mai mult sânge, astfel că pulsul poate crește, dar de obicei nu cu mai mult de 10 bătăi/minut;
• Poziția corpului – uneori, după modificarea poziției din șezând în picioare sau invers se poate modifica pulsul în primele 15-20 secunde, dar după câteva minute se echilibrează și revine la normal;
• Emoțiile -  stresul, anxietatea, teama sau stările exagerate de tristețe sau bucurie pot duce la accelerarea pulsului;
• Dimensiunea corpului – obezitatea excesivă poate duce la creșterea valorii pulsului, dar fără a depăși 100 bătăi/minut;
• Medicația – medicamentele care blochează adrenalina (beta-blocante) tind să reducă și pulsul, în timp ce medicamentele pentru tiroidă sau dozele excesive ale unor medicamente îl pot crește.

Pulsul poate fi măsurat și cu ajutorul dispozitivelor electronice cum este pulsoximetrul sau cu ajutorul aplicațiilor pentru telefon. Atenție! Nu orice aplicație prezintă precizie în măsurarea pulsului.

Când soliciți ajutorul medicului?

Persoanele care se află sub tratament cu beta-blocane pentru reducerea tensiunii, a ritmului cardiac sau a aritmiilor necesită monitorizare medicală. Dacă pulsul este foare scăzut sau prezentați episoade frecvente de ritm crescut fără cauze, și dacă mai ales aceste episoade produc slăbiciune, amețeli sau leșin, prezentați-vă la medic pentru investigații.