Ce să faci când simți că nu ai suficient aer (probleme de respirație)

Dificultățile de respirație constituie un simptom care de obicei aparține aparatului respirator și este cel mai frecvent asociat cu acesta, însă pot semnala deopotrivă o afecțiune din sfera cardiovasculară, gastroenterologică sau psihiatrică.

Ce afecțiuni determină probleme respiratorii?

Având în vedere varietatea afecțiunilor ce determină apariția acestui simptom, în continuare vor fi detaliate cele mai frecvente cauze în funcție de sistemul de care aparțin:

1. Afecțiuni din sfera respiratorie:

Astmul bronșic: în general, pacienții cunoscuți cu această afecțiune vor experimenta crize de dispnee (lipsă de aer) după un efort fizic, contactul cu un anumit alergen sau expunerea la emoții puternice;

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC): aceasta reprezintă o afecțiune specifică fumătorilor cronici care se declanșează la o vârstă înaintată (în contrast cu astmul bronșic care debutează în copilărie sau în tinerețe) și se manifestă prin lipsă de aer întoțită de tuse uscată sau purulentă;

Infecțiile pulmonare sau ale căilor respiratorii (pneumonie, bronșită, traheo-bronșită, etc.): în general, aceste afecțiuni prezintă o serie de simptome specifice sindromului infecțios precum febră, frisoane, rinoree, tuse, fatigabilitate care preced cu una-două zile apariția dificultăților de respirație.

2. Boli ale aparatului cardiovascular:

Bolile cardiace congenitale: simptomatologia apare la copil și adultul tânăr, iar problemele respiratorii sunt însoțite de cianoză, palpitații, intoleranță la efort etc.;

Insuficiența cardiacă: reprezintă stadiul final al majorității bolilor cardiace și apare preponderent la populația vârstnică, acești pacienți resimțind lipsa de aer după un efort fizic, iar problemele de respirație apărute în repaus relevă gradul de avansare al bolii;

Trombembolismul pulmonar: reprezintă migrarea unui tromb (cheag de sânge) cu originea aflată frecvent la nivelul membrelor inferioare către una din arterele pulmonare, cauzând probleme de respirație instalate în mod brusc; această entitate patologică reprezintă o urgență și trebuie tratată cât mai rapid.

3. Afecțiuni gastroenterologice:

Boala de reflux gastroesofagian: în acest caz, problemele respiratorii apar imediat după ingestia de alimente și sunt asociate cu senzația de arsură la nivelul pieptului;

Hernia hiatală: constituie migrarea unei părți a stomacului din abdomen în torace prin hiatusul diafragmatic; lipsa de aer apărută este însoțită de dureri toracice și deglutiție dificilă.

4. Afecțiuni psihiatrice:

Atacurile de panică: pot apărea în relație cu un eveniment traumatic sau fără o cauză aparentă, iar lipsa de aer este acompaniată de transpirații, greață, palpitații, dureri în piept, amețeli, dezorientare;

Anxietatea: reprezintă o senzație de neliniște, care persistă un timp îndelungat și este legată de anumiți stimuli din mediul înconjurător.

5. Alte cauze:

Obezitatea: în acest caz, cantitatea de țesut adipos depozitată la nivelul organelor interne, în special al cordului cauzează încetinirea funcției cardiace care devine incapabilă în a pompa o cantitate suficentă sânge pentru îndeplinirea de către plămâni a funcției respiratorii;

Șocul anafilactic: constituie o urgență medicală majoră și constă în lipsă de aer instalată după expunerea la un alergen a unei persoane care prezintă sensibilitate la acesta, iar netratată evoluează cu rapiditate către insuficiență respiratorie și deces;

Anemia: reprezintă un deficit cantitativ sau calitativ al sângelui care determină oxigenenarea insuficientă a sângelui, cauzând dificultăți de respirație evidențiabile cel mai bine după executarea unui efort fizic. (1), (2), (3), (4)

Ce trebuie făcut dacă resimțim lipsa de aer?

În momentul în care apar problemele de respirație există o serie de măsuri aplicabile care în majoritatea cazurilor pot ameliora simptomatologia până la adresarea către unitățile medicale:

• 1. Găsiți un loc unde să vă puteți așeza și poziționați-vă cu trunchiul înainte pentru a permite participarea mușchilor respiratori accesorii.
• 2. Inspirați si expirați adânc; aplecați capul și susțineți-l cu ajutorul mâinilor sau a unei perne.
• 3. Dacă nu găsiți un loc unde să vă așezați, aplecați trunchiul și poziționați palmele pe un obiect dur (masă, pervaz, calorifer, etc.).
• 4. Eliberați gâtul de îmbrăcăminte sau accesorii (deschideți primul nasture al cămășii, îndepărtați bijuteriile, desfaceți cravata).
• 5. Nu ingerați alimente și nu beți cantități mari de lichide.
• 6. Fiți atent la alte simptome care însoțesc lipsa de aer (dureri toracice, abdominale, amețeli, furnicături, etc.).
• 7. Evaluați modul în care evoluează problemele respiratorii, dacă se ameliorează, se înrăutățesc sau dacă starea dumneavoastră rămâne staționară.
• 8. Dacă aveți prescrisă o medicație pentru situația de față (de exemplu: nitroglicerină pentru bolnavii cardiaci, bronhodilatatoare în cazul pacienților astmatici, antihistaminice în caz de alergii, etc.), administrați-o cât mai repede și nu depășiți doza recomandată.
• 9. Dacă nu ați mai experimentat lipsă de aer sau nu puteți controla simptomatologia prin repaus sau medicație, strigați după ajutor și sunați la ambulanță.
• 10. Fiți atent la situațiile care vă cauzează problemele (stres, emoții, fumat, mese copioase) și încercați pe cât posibil să le evitați; în cazul persoanelor obeze, scăderea în greutate va ameliora cu succes intoleranța la efort.
• 11. Dacă sunteți diagnosticat cu o boală care vă afectează toleranța la efort, încercați să realizați activități fizice la limita suportabilității, nu exagerați cu exercițiul fizic, dar nici nu rămâneți preponderent la pat, ci ajustați gradat intensitatea activităților.
• 12. Încercați remedii naturale care să vă îmbunătățească funcția respiratorie precum cafeaua neagră sau ghimbirul pe care să le ingerați în afara crizei.
• 13. În cazul în care sunteți diagnosticat cu o boală cronică, protejați-vă împotriva infecțiilor respiratorii evitând aglometațiile, mijloacele de transport în comun în perioadele de epidemie și efectuați vaccinul antigripal și antipneumococic.
• 14. Programați un consult cu medicul dumneavoastră și comunicați-i problemele resimțite; nu uitați să menționați factorii declanșatori sau amelioranți, dacă există.
• 15. Informați-vă cu privire la metodele alternative care vă pot îmbunătăți funcția respiratorie (yoga, reabilitarea pulmonară, tehnicile de respirație). (5), (6), (7)