Mai multă apă poate reduce riscul de boli de inimă, dar prea multă cafea și ceai l-ar putea crește
©
Autor: Airinei Camelia

Bolile cardiovasculare reprezintă o cauză principală de mortalitate la nivel global. În 2020, au fost estimate aproximativ 19,05 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare, cu o creÈ™tere de 18,71% față de 2010. De asemenea, datele NHANES 2017-2020 au raportat o prevalență de 48,6% a acestor afecÈ›iuni (care includ insuficienÈ›a cardiacă, accidentele vasculare cerebrale, bolile coronariene È™i hipertensiunea arterială) în rândul adulÈ›ilor, prevalență care creÈ™te odată cu vârsta, atât la bărbaÈ›i, cât È™i la femei.
Un factor important în epidemiologia bolilor cardiovasculare îl reprezintă diferenÈ›ele între sexe: femeile È™i bărbaÈ›ii pot prezenta riscuri diferite È™i evoluÈ›ii clinice distincte. S-a constatat, de exemplu, o incidență dublă a mortalității asociate bolilor cardiovasculare la femei comparativ cu bărbaÈ›ii, în anumite studii. De asemenea, stilul de viață È™i comportamentele alimentare, inclusiv consumul de băuturi, pot influenÈ›a semnificativ riscul de apariÈ›ie a acestor afecÈ›iuni.
Dintre băuturile cele mai consumate la nivel mondial se remarcă apa, cafeaua È™i ceaiul, fiecare dintre acestea având potenÈ›ialul de a exercita efecte biologice majore. DeÈ™i cercetări anterioare au indicat legături între consumul lor È™i sănătatea cardiovasculară, nu era clar în ce măsură sexul poate modula aceste asocieri. Studiul de față È™i-a propus să acopere acest gol printr-o analiză detaliată a datelor din UK Biobank.
Despre studiu
Metodologie și participanți
Studiul a folosit date din UK Biobank, un registru amplu care a recrutat aproximativ 500.000 de participanÈ›i (cu vârsta ≥40 ani) din Anglia, ScoÈ›ia È™i Èšara Galilor, în perioada 2006-2010. După excluderea persoanelor cu boli cardiovasculare preexistente (insuficiență cardiacă, boli coronariene, accident vascular cerebral, demență), a celor fără date complete privind consumul de apă, cafea È™i ceai È™i a celor care aveau informaÈ›ii lipsă despre urmărirea ulterioară, au rămas 461.622 de participanÈ›i (251.383 femei È™i 210.239 bărbaÈ›i).ParticipanÈ›ii au completat un chestionar touchscreen (ACE Touchscreen Questionnaire), raportând cantitatea zilnică de apă, cafea È™i ceai consumată (măsurată în căni/zi). Valorile neobiÈ™nuite (de exemplu, <0 sau >99 căni/zi) au fost excluse, iar cei care declarau >10 căni/zi erau rugaÈ›i să-È™i confirme răspunsul. În final, consumul a fost categorisit în 5 grupe:
- 0 căni/zi (deloc)
- 0,5-1 cană/zi
- 2-3 căni/zi
- 4-5 căni/zi
- ≥6 căni/zi
De asemenea, pentru analiza combinată a consumului de cafea și ceai s-au format următoarele categorii: 0 căni/zi, 0,5-2 căni/zi, >2-4 căni/zi, >4-8 căni/zi și >8 căni/zi.
Evaluarea evenimentelor cardiovasculare
Au fost urmărite cazurile noi (incidenÈ›a) de boli cardiovasculare, definite ca apariÈ›ia insuficienÈ›ei cardiace, a bolilor coronariene (coduri ICD-10: I20-22, I24, I25) sau a accidentului vascular cerebral (I60-I64), conform datelor din registrele de spitalizare, medicină primară sau deces, până în 31 martie 2021. ParticipanÈ›ii au fost censuraÈ›i la finalul perioadei de urmărire, la data decesului sau la pierderea din evidență, oricare ar fi survenit prima.Analiza statistică
Au fost utilizate modele de regresie Cox pentru a estima riscul relativ (raportat ca hazard ratio, HR È™i interval de încredere 95%, CI) de apariÈ›ie a bolilor cardiovasculare, în funcÈ›ie de consumul de apă, cafea È™i ceai. S-au efectuat ajustări progresive:- Modelul 1: vârsta È™i etnia.
- Modelul 2: ajustări suplimentare pentru factori precum educația, statutul ocupațional, venitul, fumatul, activitatea fizică, dietă, indice de masă corporală, tensiune arterială, profil lipidic, consum de alcool, consum de lapte.
S-au efectuat și analize de sensibilitate, pentru a vedea dacă rezultatele se mențin la:
- persoane fără boli sau dizabilități de lungă durată;
- subgrupuri de vârstă (sub È™i peste 60 de ani);
- participanții care au raportat exclusiv cafea cu cofeină (fără decafeinizată).
Rezultate
Caracteristicile de bază È™i perioada de urmărire- Din totalul de 461.622 participanÈ›i, 54,42% au fost femei (vârstă medie 56,34 ani) È™i 45,58% bărbaÈ›i (vârstă medie 56,73 ani).
- Pe durata mediană de urmărire de 8,71 ani, s-au înregistrat:
• 33.426 cazuri de boli coronariene (7,24%),
• 9.706 cazuri de accident vascular cerebral (2,10%).
Consum de apă și risc cardiovascular
- Consumul crescut de apă (≥6 căni/zi) a fost asociat cu un risc mai scăzut de insuficiență cardiacă, boli coronariene È™i accident vascular cerebral, în special după primele ajustări (Model 1).
- După ajustări complete (Model 2), asocierea protectivă a rămas semnificativă pentru bolile coronariene È™i accidentul vascular cerebral atât la bărbaÈ›i, cât È™i la femei.
• Pentru boli coronariene, ≥6 căni/zi a scăzut riscul cu aproximativ 20% la ambele sexe.
• Pentru accident vascular cerebral, ≥6 căni/zi a fost asociat cu HR 0,76 (0,67-0,88) la bărbaÈ›i È™i 0,81 (0,72-0,92) la femei.
Consum de cafea și risc cardiovascular
- Un consum ridicat de cafea (≥6 căni/zi) a fost asociat cu un risc crescut pentru insuficiență cardiacă, boli coronariene È™i accident vascular cerebral.
- HR pentru insuficiență cardiacă la consum ≥6 căni/zi: 1,16 (1,03-1,31) la bărbaÈ›i È™i 1,25 (1,12-1,40) la femei.
- HR pentru boli coronariene la consum ≥6 căni/zi: 1,27 (1,18-1,36) la bărbaÈ›i È™i 1,21 (1,13-1,30) sau 1,21 (1,13-1,29) (valorile din tabel) la femei (în text s-a menÈ›ionat 21% creÈ™tere a riscului).
- Un efect similar (de creÈ™tere a riscului) a fost observat È™i pentru accidentul vascular cerebral la consumatorii de cafea ≥6 căni/zi, deÈ™i unele valori s-au apropiat mai mult de limita semnificaÈ›iei statistice.
Consum de ceai și risc cardiovascular
- Consumul foarte ridicat de ceai (≥6 căni/zi) a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă È™i boli coronariene, atât la bărbaÈ›i, cât È™i la femei.
• Pentru boli coronariene, consumul ≥6 căni/zi de ceai a crescut riscul cu 12% la bărbaÈ›i È™i cu 18% la femei, comparativ cu cei care nu beau deloc ceai.
În schimb, un consum moderat (0,5-1 cană/zi) a părut să aibă un efect protector minim în modelele neajustate complet, dar după ajustările suplimentare, efectele protective È™i-au pierdut în mare parte semnificaÈ›ia.
Consum combinat de cafea și ceai
O analiză combinată a consumului de cafea È™i ceai (>8 căni/zi însumat) a arătat un risc È™i mai crescut pentru insuficienÈ›a cardiacă È™i bolile coronariene (cu aproximativ 48% mai mare).DiferenÈ›e între sexe
S-au observat diferenÈ›e semnificative pentru consumul de cafea È™i ceai în raport cu riscul de boli coronariene, p pentru interacÈ›iune fiind <0,05. În general, hazard ratio a fost uÈ™or mai mare la femei decât la bărbaÈ›i, la acelaÈ™i nivel de consum.Analize de sensibilitate
- Rezultatele s-au menÈ›inut È™i în subgrupele fără boli de lungă durată sau în rândul participanÈ›ilor peste 60 de ani.
- Repetarea analizelor la persoanele care consumau exclusiv cafea cu cofeină (fără decafeinizată) a confirmat tendințele identificate inițial.
În concluzie, acest studiu de mari dimensiuni din UK Biobank sugerează că:
- Un aport suficient de apă (≥6 căni/zi) se asociază cu un risc mai scăzut de insuficiență cardiacă, boli coronariene È™i accident vascular cerebral.
- Un consum crescut de cafea (≥6 căni/zi) È™i un consum crescut de ceai (≥6 căni/zi) se asociază cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, manifestat la ambele sexe, dar cu unele diferenÈ›e semnificative privind bolile coronariene.
Aceste rezultate evidenÈ›iază importanÈ›a moderării consumului de cafea È™i ceai È™i, totodată, rolul potenÈ›ial benefic al unei hidratări corespunzătoare cu apă, în reducerea riscului de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare care să investigheze factorii specifici (tipul de ceai sau cafea, adaosurile de lapte/zahăr, factorii genetici etc.) È™i să confirme diferenÈ›ele între sexe la nivel populaÈ›ional mai larg.
Data actualizare: 21-02-2025 | creare: 21-02-2025 | Vizite: 38
Bibliografie
Ke, D., Wang, Y., Hou, Y., Shao, W., Ke, J., Zhang, X., Yang, H., He, Z., & Lu, Z. (2025). Sex differences in the associations of water, coffee and tea consumption with cardiovascular diseases: a prospective cohort study. Frontiers in Nutrition (Vol. 12). Frontiers Media SA, DOI: 10.3389/fnut.2025.1530908, https://www.frontiersin.org/journals/nutrition/articles/10.3389/fnut.2025.1530908/fullImage by teksomolika on Freepik
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Efectul consumului de bere asupra țesutului miocardic după leziuni oxidative
- Muvalaplin - un medicament inovator pentru tratarea nivelurilor crescute de Lipoprotein(a), o formă de colesterol rău, până acum netratabilă
- Poluarea fonică produsă de zgomotul rutier este asociată cu un risc crescut de hipertensiune arterială
- Consumul regulat de apă, secretul unei bune sănătăți cardiovasculare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Apa alcalinizata?
- Apa robinet sau imbuteliata
- Bebe de 9 luni nu vrea deloc sa bea apa
- Consumul de apa si de fructe
- Apa plata la copiii
- Cafea cu lapte - o combinație gresita sau nu?
- Senzatie de slabiciune dupa bautul cafelei