Mă simt obosit deși am dormit bine - cauze posibile

Oboseala este reprezentată de o stare generală de slăbiciune fizică şi intelectuală cauzată de suprasolicitarea organismului și care poate fi ameliorată în urma repausului fizic şi/sau intelectual.
Atunci când oboseala este prezentă în pofida adoptării unui stil de viață echilibrat şi a odihnei corespunzătoare, aceasta poate fi expresia clinică a unei anumite afecțiuni. În condiții fiziologice, oboseala este o stare tranzitorie, care cedează în urma a opt sau zece ore de somn. Oboseala continuă, persistentă, este cea care indică prezența unei anumite afecțiuni. În acest ultim context este necesară consultarea unui medic şi administrarea tratamentului corespunzător. [1], [2], [3], [4], [5]

Mă simt obosit deși am dormit bine - cauze posibile

Principalele afecțiuni şi condiți fiziologice sau patologice care te pot face să te simți obosit deși ai dormit bine:

• Consumul excesiv de zahăr
• Consumul crescut de cafea (cofeină)
• Sedentarismul
• Stresul psiho-emoțional
• Lipsa somnului
• Efortului fizic intens înainte de culcare
• Anumite deficite minerale, precum deficitul de potasiu
• Deficitul de vitamine
• Sarcina
• Anemia
• Hipotiroidismul
• Hipertiroidismul
• Bolile hepatice
• Rinita alergică
• Alergiile alimentare
• Fibromialgia
• Artrita reumatoidă
• Sindromul depresiv
• Diabetul zaharat de tip II
• Anumite afecțiuni cardiace (precum cardiopatia ischemică)
• Boala celiacă
• Sindromul oboselii cronice
• Apneea în somn
• Sindromul picioarelor neliniştite (sindromul Ekbom)
• Anxietatea
• Infecțiile de tract urinar. [1], [2], [3], [4], [5]

Manifestările clinice care însoțesc oboseala apărută în ciuda unei odihne corespunzătoare

Anemie

Este caracterizată printr-o stare continuă de oboseală, însoțită de o scădere marcantă a rezistenței la efort, exprimată prin dispnee de efort, durere precordială aparută în timpul efortului fizic, etc.

Diabet zaharat

În cadrul diabetului zaharat, oboseala continuă, apărută în ciuda odihnei corespunzătoare, poate fi însoțită de poliurie, polidipsie, polifagie, scăderea în greutate, foame excesivă, vedere încețoşată, infecții vaginale fungice repetate, iritabilitate, etc.

Deficit de potasiu

Poate duce la oboseală permanentă, în ciuda respectării orelor de somn şi de relaxare a organismului, însoțită de slăbiciune musculară, crampe musculare, tahicardie, palpitații, aritmie, semne specifice deshidratării (tegumente şi mucoase uscate, etc.).

Hipotiroidism

Poate fi caracterizat prin oboseală continuă, în ciuda unei odihne corespunzătoare, însoțită de creştere în greutate, astenie fizică, constipație, intoleranță la frig, bradipsihie, bradilalie, retard de creştere, deficite cognitive, retard mental, bradicardie, carotenodermie, artralgii, mialgii, parestezii, hipoacuzie, galactoree, menoragii, ascită, depresie, etc.

Hipertiroidism

Persoanele cu hipertiroidism pot acuza o stare permanentă de oboseală, în ciuda odihnei corespunzătoare, însoțită de creşterea în dimensiuni a glandei tiroide, tahicardie, palpitații, modificări de dispoziție, intoleranță la căldură, scădere în greutate, tremor al extremităților, slăbiciune musculară, transpirație şi sete, diaree, senzația de foame continuă, infertilitate, tulburări menstruale, etc.

Rinită alergică

Pacienții pot acuza frecvent oboseală marcantă, în ciuda respectării orelor de somn şi de odihnă, însoțită de manifestări clinice specifice sindromului alergic, precum obstrucție nazală, rinoree apoasă, prurit nazal, strănut frecvent „în salve”, tuse, prurit ocular, urticarie, cefalee, tulburări de somn, tulburări de memorie, perturbarea activităților cotidiene, etc.

Boli hepatice

Majoritatea afecțiunilor hepatice sunt caracterizate, pe lângă manifestările clinice specifice sferei hepatice, de o stare de oboseală cronică, persistentă, prezentă în ciuda lipsei de efort fizic sau intelectual, însoțită de astenie (lipsa de energie).

Alergii alimentare

Printre manifestările clinice specifice se numără oboseala permanentă, în ciuda odihnei corespunzătoare şi în absența unui efort fizic intens, însoțită de dureri abdominale, diaree alternând cu constipație, balonare, vărsături, urticarie, prurit tegumentar, rinită, conjunctivită, bronhospasm, tulburări de dispoziție, cefalee, agitație sau somnolență, etc.

Fibromialgie

Principala manifestare clinică este durerea difuză şi constantă, care persistă pentru o durată mai mare de trei luni, şi este însoțită de cefalee, oboseală excesivă, în ciuda respectării orelor de somn şi de odihnă, amorțeli la nivelul extremităților, slăbiciune musculară la nivelul feței, rigiditate şi durere localizată la nivelul osului maxilar, dismenoree, tulburări de cincentrare, tulburări de tranzit intestinal (apariția sindromului de colon iritabil), tulburări de somn, etc.
Starea de oboseală apărută în cadrul fibromialgiei are caracter debilitant, este constantă, nu este asemănătoare oboselii clasice care apare în mod obişnuit în urma unei zile solicitante şi duce la perturbarea activităților cotidiene ale persoanelor în cauză. Persoanele diagnosticate cu fibromialgie sunt obosite dimineața, în urma multelor ore de somn din timpul nopții.

Artrită reumatoidă

Pe lângă manifestările clinice articulare specifice, bolnavii mai pot acuza oboseală persistentă şi marcantă, în lipsa unei cauze anume, scădere ponderală, inapetență, parestezii la nivelul extremităților, subfebrilitate.

Sindrom depresiv

Bolnavii pot acuza, pe lângă manifestările clinice specifice acestei afecțiuni, agitație, nelinişte sau hipokinezie, hipomimie, facies crispat, oboseală permanentă şi inexplicabilă, prezentă mai ales pe timpul zilei, transpirații, tremurături, cefalee, parestezii, tulburări de somn, aritmie, amețeli, constipație, grețuri, senzația de frig, scădere în greutate.

Boală celiacă

Bolnavii pot prezenta anorexie, apatie, oboseală permanentă şi inexplicabilă, în ciuda respectării orelor de somn, slăbiciune musculară, paloare tegumentară, diaree, hipotonie generalizată, etc. Toate aceste manifestări clinice pot fi datorate deficitelor nutriționale, prezente în cadrul acestei afecțiuni.

Afecțiuni cardiace

Printre manifestările specifice cardiopatiei ischemice amintim durerea precordială, percepută ca o „gheară”, ca o „constricție” sau ca o senzație de „apăsare pe piept”, însoțită e disconfort epigastric asemănător celui apărut în cadrul indigestiei, amorțeli la nivelul extremităților, dispnee de efort, oboseală marcantă in ciuda respectării orelor de odihnă, tahicardie, palpitații.

Sindromul oboselii cronice

Poate fi considerat principala cauză a stărilor de oboseală inexplicabilă, care persistă pentru o durată mai mare de trei luni. Aceast sindrom apare în absența unei anumite afecțiuni şi nu este datorat suprasolicitării fizice. De fapt, în ciuda numeroaselor teorii elaborate, cauza declanşatoare a acestui sindrom nu a fost încă identificată.
Persoanele diagnosticate cu sindromul oboselii cronice pot acuza oboseală în ciuda respectării orelor de odihnă, epuizare fizică extremă, apărută în urma efectuării eforturilor mici, somn neodihnitor, tulburărk de concentrare sau de memorie, cefalee, mialgii, artralgii, dificultatea de a sta în ortostatism.

Apnee în somn

Sindromul de apnee în somn poate fi caracterizat, la rândul lui, prin întreruperea respirației pe perioada somnului (apnee), sforăit zgomotos, intens, transpirații nocturne, somn neodihnitor, agitat, nicturie, somnolență pe perioada zilei şi oboseală în ciuda respectării orelor de somn, cefalee matinală, tulburări de concentrare, iritabilitate, tulburări de atenție, de memorie şi de invățare, anxietate sau depresie.

Anxietate

Persoanele cu anxietate pot acuza, pe lângă senzația de nelinişte, pericol iminent şi tensiune continuă, tahipnee, tahicardie, tulburări de somn, tulburări de concentrare, oboseală inexplicabilă în ciuda respectării orelor de odihnă, slăbiciune generalizată, transpirații, tremor, frisoane, tulburări de tranzit intestinal.

Infecții urinare

Pot fi caracterizate, pe lângă manifestările clinice specifice disfuncției urinare, printr-o stare de oboseală inexplicabilă, în ciuda respectării orelor de somn şi de odihnă. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea diferitelor afecțiuni care duc la apariția oboselii inexplicabile

Pentru depistarea cauzelor care te fac să te simți obosit deși ai dormit bine, se recomandă efectuarea unei anamneze amănunțite şi a examinării clinice complete.
Anamneza trebuie să cuprindă informații cu privire la momentul de debut al acestei forme de oboseală inexplicabilă, alte manifestări clinice care o însoțesc, modul de evoluție a acestei stări de oboseală din momentul apariției şi până în momentul prezentării la medic, boli de care suferă bolnavul, boli prezente în familia acestuia, condiții de viață şi de muncă ale bolnavului, dacă acesta fumează sau consumă alcool, medicamente administrate.

În cadrul examinării medicul poate decela alte semne clinice specifice diferitelor afecțiuni caracterizate prin oboseală inexplicabilă, precum:

• tegumente palide în anemie,
• creşterea în dimensiuni a glandei tiroide şi scăderea în greutate în hipertiroidism,
• creştere în greutate în cazul hipotiroidismului,
• ascită, hepatomegalie, peteşii şi alte manifestări clinice specifice patologiilor hepatice,
• rinoree apoasă şi strănut în cazul rinitei,
• urticarie în cazul alergiilor alimentare,
• hipomimia şi încordarea facială în cazul persoanelor depresive,
• sforăielile şi întreruperea respirației în cazul apneei de somn, etc.

Printre investigațiile recomandate amintim: hemoleucograma şi examenul biochimic al sângelui, determinarea nivelurilor de proteine în sânge (în caz de suspiciune a fibromialgiei), determinarea ionogramei, a potasiului seric (în caz de suspiciune a deficitului de potasiu în organism) şi a nivelurilor de hormoni tiroidieni (în caz de suspiciune a hipertiroidismului sau a hipotiroidismului), dozarea anticorpilor anti-endimisium şi anti-transglutaminază (în caz de suspectare a bolii celiace), determinarea factorului reumatoid (în caz de suspiciune a artritei reumatoide), efectuarea unei ecocardiografii Doppler, a electrocardiogramei, a testelor de efort şi a unei radiografii toracice (în cazul persoanelor cu suspiciune de cardiopatie ischemică), efectuarea testelor cutanate, a testului radioalergosorbent şi a citologiei nazale (în caz de rinită alergică), determinarea hemoglobinei glicozilate (în caz de diabet zaharat), teste de somn (în cazul apneei in somn), efectuarea ecografiei abdominale, a uroculturii şi a examenului sumar de urină (în cazul infecțiilor urinare), etc. [1], [2], [3], [4], [5]

Tratamentul oboselii inexplicabile

Oboseala obişnuită care apare în urma suprasolicitării fizice sau intelectuale cotidiene poate fi combătută prin alocarea orelor de somn şi de odihnă corespunzătoare.
Spre deosebire de aceasta, oboseala inexplicabilă, care nu este datorată suprasolicitării fizice sau intelectuale şi care apare în ciuda odihnei corespunzătoare, poate fi corectată doar prin combaterea bolii cauzatoare.

• În cazul oboselii datorată deficitului de vitamine sau minerale, se recomandă administrarea elementelor lipsă sub formă medicamentoasă, pe cale orală sau injectabilă.
• În anemie se recomandă administrarea de fier, vitamina B12 sau acid folic, în funcție de deficitul existent.
• În hipotiroidism se recomandă inițierea tratamentului de substituție a hormonilor tiroidieni cu Levotiroxină. În cazul hipertiroidismului, se poate apela la tratamentul medicamentos (cu antitiridiene de sinteză), tratamentul cu iod radioactiv sau tratamentul chiriurgical de îndepărtare totală sau parțială a glandei tiroide.
• Tratamentul diabetului zaharat constă în administrarea de insulină sau a medicamentelor hipoglicemiante noninsulinice.
• Tratamentul rinitei alergice presupune întreruperea expunerii la alergeni, administrarea medicamentelor antihistaminice de tip H1 (precum Aerius, etc.) şi utilizarea prafurilor nazale pe bază de corticoizi.
• Combaterea alergiilor alimentare constă în evitarea alimentelor sensibilizante şi administraea de antihistaminice de tip H1 (precum Aerius, Claritine, etc.) şi de tip H2 (precum Ranitidină, Famotidină, etc.).
  Întotdeauna, administrarea medicamentelor antihistaminice se realizează în asociere cu calciul. În ambele cazuri, desensibilizarea prin injectarea unor doze progresive de alergeni poate fi eficientă.
• În cazul anxietății se pot administra anxiolitice, iar tratamentul sindromului depresiv constă în adminisrarea de antidepresive.
• Tratamentul bolii celiace presupune adoptarea unui regim alimentar fără gluten, corectarea deficitelor de minerale şi vitamine existente şi combaterea simptomatologiei bolii prin administrarea de antiemetice şi corticoizi.
• Combaterea fibromialgiei se poate realiza prin masaj, acupunctură sau prin kinetofizioterapie.
• Tratamentul artritei reumatoide presupune administrarea medicamentelor antireumatice. În formele severe se poate apela la tratamentul chirurgical de inlocuire a articulației afectate.
• Tratamentul specific cardiopatiei ischemice presupune administrarea de statine (Atorvastatină), nitrați (Nitroglicerină), beta-blocante (Atenolol, Bisoprolol), blocante ale canalelor de calciu (Diltiazem, Amiodaronă), inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (Enalapril, Captopril) şi antiagregante plachetare în doze mici (Aspirină). [1], [2], [3], [4], [5]