Leucocitoza cu limfocitoză (leucocite crescute cu limfocite crescute)
Leucocitoza și limfocitoza sunt două tulburări hematologice, caracterizate prin valori anormale ale globulelor albe în sânge. Leucocitoza se referă la o creștere a numărului global de globule albe din sânge, în timp ce limfocitoza indică un număr specific crescut de limfocite. Deși aceste afecțiuni se pot manifesta independent, ele pot, de asemenea, coexista, necesitând astfel investigații suplimentare asupra cauzelor și implicațiilor clinice ale acestora.
Leucocitoza
Leucocitoza este un termen medical care se referă la un număr crescut de globule albe din organism, care depășește limitele normale. Celulele albe joacă un rol vital în sistemul imunitar și sunt împărțite în diferite tipuri, inclusiv neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile și bazofile. (1)
Creșterea nivelului de leucocite poate fi clasificată ca leucocitoză primară sau secundară.
Leucocitoza primară poate rezulta din tulburări ale măduvei osoase, cum ar fi neoplasmele mieloproliferative, care cauzează producția excesivă de globule albe. Leucemia mieloidă cronică este un exemplu de leucocitoză primară.
Leucocitoza secundară apare de obicei ca răspuns la diferite afecțiuni precum infecții, inflamații, leziuni tisulare și stres. Alți factori, cum ar fi utilizarea medicamentelor, inclusiv corticosteroizii, pot declanșa, de asemenea, apariția unei astfel de anomalii. (2)
Limfocitoza
Limfocitoza este o afecțiune hematologică caracterizată prin creșterea numărului de limfocite prezente în sânge. Limfocitele sunt globule albe esențiale care joacă un rol vital în apărarea sistemului imunitar al organismului. Există două subtipuri principale de limfocite: celulele B, care produc anticorpi și celulele T, care reglează răspunsurile imune și vizează direct celulele infectate sau patologice.
Limfocitoza poate fi clasificată în două forme, anume primară și secundară. Limfocitoza primară este asociată de obicei cu tulburări care afectează sistemul limfatic, cum ar fi leucemia limfocitară cronică sau limfoamele. În aceste cazuri, există o multiplicare excesivă a limfocitelor anormale care duce la niveluri crescute. (3)
Limfocitoza secundară apare ca răspuns la diverși factori, inclusiv infecții, boli autoimune sau administrarea unor anumite medicamente.
Când apar concomitent?
Există diverse situații în care un număr crescut de globule albe și creșterea valorilor sanguine a limfocitelor pot coincide:
- administrarea unor medicamente;
- tulburări autoimune;
- infecții.
Infecțiile virale acute, cum ar fi mononucleoza infecțioasă indusă de virusul Epstein-Barr, pot declanșa atât o creștere a numărului total de celule albe din sânge, cât și a nivelului de limfocite. Acest răspuns imun implică o creștere a producției de limfocite pentru a combate infecția.
Anumite afecțiuni autoimune precum lupusul eritematos sistemic și artrita reumatoidă pot contribui atât la leucocitoză, cât și la limfocitoză, datorită efectelor lor stimulatoare în mod patologic asupra sistemului imunitar. (4)
Unele medicamente, în special corticosteroizii și medicamentele imunosupresoare, pot determina o creștere a numărului total de globule albe din sânge, inclusiv de limfocite, ca parte a mecanismului lor principal de acțiune.
Implicații clinice și tratament
Coexistența unui număr crescut de globule albe și limfocite în rezultatele de laborator ale unui pacient indică prezența unei afecțiuni de bază care necesită investigații suplimentare. Abordarea managementului depinde de identificarea cauzei ce a determinat apariția modificărilor patologice.
În cazurile asociate cu infecții, se acordă prioritate tratării infecției pentru a readuce la valori fiziologice numărul de globule albe. Pentru bolile autoimune, eforturile sunt concentrate pe reglarea sistemului imunitar hiperactiv.
Dacă sunt induse de medicamente, ajustări ale dozei terapiei medicamentoase sau luarea în considerare a unor alternative cu impact mai mic asupra numărului de leucocite pot fi considerate necesare pentru tratarea patologiei. (5)
Concluzie
Leucocitoza și limfocitoza sunt afecțiuni hematologice distincte, caracterizate prin creșterea numărului de globule albe și, respectiv, creșterea numărului de limfocite. Aceste afecțiuni pot apărea independent sau pot apărea concomitent în afecțiuni medicale, cum ar fi infecții virale, boli autoimune sau efecte secundare ale medicamentelor. Este important ca medicii să identifice cu exactitate cauza de bază a acestor anomalii ale sângelui și să adapteze tratamentul în consecință.
2. Cerny, J., & Rosmarin, A. G. (2012). Why Does My Patient Have Leukocytosis? In Hematology/Oncology Clinics of North America (Vol. 26, Issue 2, pp. 303–319). Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.hoc.2012.01.001
3. Hamad H, Mangla A. Lymphocytosis. [Updated 2023 Jul 17]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549819/
4. Lymphocytic Leukocytosis, https://www.msdmanuals.com/home/blood-disorders/white-blood-cell-disorders/lymphocytic-leukocytosis
5. Drug-induced leukocytosis, https://www.visualdx.com/visualdx/diagnosis/drug-induced+leukocytosis?diagnosisId=55924&moduleId=101
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni