Legături între sedentarism, starea de bine și calitatea vieții

Studiul din BMC Public Health analizează impactul diferitelor domenii ale comportamentului sedentar (SB) asupra calității vieții și bunăstării individuale. Cercetarea subliniază importanța reducerii comportamentului sedentar pentru prevenirea bolilor cronice și a mortalității, având în vedere legătura dintre comportamentul sedentar excesiv și riscurile crescute de anxietate, depresie și gânduri suicidale.
Studiul a evaluat asocierea transversală între domeniile specifice ale comportamentului sedentar - timp liber, ocupational și legat de transport - și măsurile calității vieții și bunăstării, utilizând un eșantion de 584 de participanți dintr-o universitate portugheză. Pentru măsurarea comportamentului sedentar s-a folosit Chestionarul Internațional de Activitate Fizică (IPAQ), iar bunăstarea a fost determinată prin măsurători de „satisfacție generală în viață” (GLS) și „bunăstare psihologică” (PWB). Calitatea vieții a fost auto-raportată prin Chestionarul Scurt de Formă (SF-12).

Rezultatele studiului indică o asociere negativă între bunăstarea psihologică și toate domeniile de comportament sedentar, precum și o corelație negativă între satisfacția generală în viață și comportamentul sedentar legat de transport și ocupațional. De asemenea, comportamentul sedentar a fost asociat negativ cu sănătatea mintală în modelul neajustat, dar aceste relații au fost atenuate când au fost considerate covariantele, cu excepția asocierei persistente negative între satisfacția generală în viață și comportamentul sedentar ocupațional.

Comportamentul sedentar reduce activitatea fizică, ceea ce duce la o scădere a incidenței condițiilor care contribuie la o bunăstare slabă, posibil mediată de factori biologici precum eliberarea factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF) în timpul exercițiului fizic. Comportamentul sedentar a fost de asemenea legat de izolarea socială în rândul adolescenților și persoanelor în vârstă.

Comportamentul sedentar în timpul liber a fost asociat negativ cu bunăstarea psihologică în rândul adulților tineri, însă aceste asocieri nu au fost observate în alte domenii de comportament sedentar, ceea ce ar putea fi datorat creșterii comportamentului sedentar în timpul liber care este adesea însoțită de o scădere a activității fizice.

În concluzie, studiul sugerează că comportamentul sedentar este dăunător pentru bunăstarea și calitatea vieții individuale. Recomandările curente pentru comportamentul sedentar îndeamnă la minimizarea timpului petrecut în fața ecranelor și la reducerea sedentarismului, dar cercetările suplimentare sunt necesare pentru a rafina aceste recomandări pentru a fi mai orientate spre domenii specifice și adecvate pentru anumite grupuri de vârstă. Comportamentul sedentar în timpul liber pare a fi deosebit de dăunător pentru adulții tineri, în timp ce comportamentul sedentar ocupațional este mai nociv pentru adulți. Studii experimentale viitoare sunt necesare pentru a confirma aceste observații.

sursa: News Medical