Legătura dintre soare și cancer

Cele mai comune tipuri de cancere de piele sunt carcinomul bazocelular, carcinomul scuamocelular și melanomul malign. Carcinomul bazocelular și carcinomul scuamocelular sunt grupate sub denumirea de neoplazii cutanate non-melanocitare.
RadiaÈ›ia solară este compusă din lungimi de undă ce variază între 220 nm (radiaÈ›ie ultraviolet – UV) È™i 3200 nm (radiaÈ›ie infraroÈ™ie). RadiaÈ›ia UV este cea mai studiată deoarece efectele sale sunt multiple. RadiaÈ›ia UV este implicată în prima etapă a sintezei vitaminei D care se produce la nivelul pielii. Însă, nivelurile crescute de radiaÈ›ie UV se corelează cu o creÈ™tere a rimului de îmbătrânire a pielii, cu arsurile solare È™i cel mai grav, nivelurile crescute de radiaÈ›ii UV pot determina apariÈ›ia de cancere ale pielii, atât a melanomului malign cât È™i a neoplaziilor cutanate non-melanocitare: carcinom scuamocelular È™i carcinom bazocelular.
Legătura dintre soare și cancer
Studiile epidemiologice au arătat că există corelaÈ›ii între expunerea la soare È™i riscul de apariÈ›ie a cancerului de piele. Dovezile indirecte ale legăturii dintre expunerea la soare È™i apariÈ›ia cancerului de piele sunt:
- riscul de cancer de piele este mai scăzut în cazul persoanelor cu o pigmentare a pielii mai închisă decât în cazul celor cu o pigmentare mai puÈ›in proeminentă;
- riscul de cancer de piele este mai crescut în cazul persoanelor cu o piele sensibilă la acÈ›iunea radiaÈ›iei solare decât în cazul celor fără sensibilitate;
- incidenÈ›a cancerului de piele este mai crescută în cazul populaÈ›iilor ce locuiesc mai aproape de ecuator decât în cazul celor ce locuiesc în zone mai îndepărtate de ecuator È™i se corelează cu faptul că persoanele ce locuiesc la ecuator sunt expuse la o cantitate mai mare de radiaÈ›ii ultraviolet;
- regiunile în care se dezvoltă cel mai frecvent cancere ale pielii sunt cele care sunt expuse cel mai mult la lumina solară, iar cancerele de piele apar rar în regiunile puÈ›in expuse la acÈ›iunea radiaÈ›iei solare;
- persoanele cu leziuni benigne induse de expunerea la radiația solară prezintă un risc mai crescut de apariție a cancerului de piele.
Dovezile directe ale legăturii dintre cancerul de piele și expunerea la radiația solară sunt:
- riscul de carcinom scuamocelular creÈ™te odată cu durata totală a expunerii la soare; riscul de apariÈ›ie al melanomului malign este È™i el în creÈ™tere ca urmare a duratei totale de expunere la radiaÈ›ie solară;
- riscul de neoplazii cutanate non-melanocitare este crescut în cazul persoanelor ce desfășoară activități ocupaÈ›ionale ce presupun expunere solară;
- istoricul de arsuri solare se corelează cu o creÈ™tere a riscului atât a melanomului malign, cât È™i a celorlalte neoplazii non-melanocitare;
- aplicarea unor creme de protecție solară determină scăderea incidenței carcinomului scuampcelular al pielii, și determină regresia keratozei actinice (leziune precursoare carcinomului scuamocelular) și de asemenea determină scăderea incidenței apariției nevilor pigmentari la copii. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 10, 11, 12, 13, 14)
La nivel molecular, radiaÈ›iile UVB duc la apariÈ›ia unor reacÈ›ii fotochimice în urma cărora se produc leziuni ale ADN-ului. RadiaÈ›iile ultraviolete determină È™i producerea de specii reactive de oxigen precum anion superoxid, peroxid de hidrogen È™i radical hidroxil. Prin intermediul acestora se produc leziuni ale nucleotidelor cu alterări ale ADN-ului. Expunerea îndelungată la radiaÈ›ie UV poate duce la inactvarea genelor supresoare de tumori sau la activarea protooncogenelor. Genele supresoare de tumori sunt reprezentate de gena p53 (numită È™i „gardianul genomului”), gena CDKN2A È™i PTCH. Aceste gene sunt modulatori negativi ai ciclului celular ce necesită inactivarea ambelor alele pentru a determina proliferarea celulară necontrolată. Protooncogenele sunt modulatori pozitivi ai ciclului celular ce permit proliferarea È™i diferenÈ›ierea celulară. Cea mai cunoscută protooncogenă este protooncogena ras.
Pentru apariÈ›ia neoplaziilor cutanate, pe lângă inactivarea genelor supresoare de tumori sau activarea protooncogenelor, se produce È™i scăparea de sub controlul mecanismului imun. În acest mod are loc depleÈ›ia celulelor Langerhans de la nivelul pielii, iar numărul limfocitelor T helper È™i T citotoxice scade, fiind stimulată proliferarea de limfocite T reglatoare care favorizează toleranÈ›a.
Carcinom scuamocelular
În carcinomul scuamocelular, radiaÈ›iile UVB duc la apariÈ›ia de mutaÈ›ii ale ADN-ului, frecvent fiind implicată gena p53. În aproximativ 90% din carcinoamele scuamocelulare ale pielii sunt întâlnite alterări ale genei supersoare de tumori p53. În carcinomul bazocelular, pe lângă mutaÈ›iile genei p53 (întâlnite în 50% din cazuri), sunt prezente È™i alte mutaÈ›ii, ale genei PTCH È™i activarea protooncogenei ras. În melanomul malign sunt prezente mutaÈ›ii ale genelor p16/CDKN2A, PTEN È™i ale protooncogenelor BRAF È™i N-RAS. (1, 2, 3, 10, 11, 12, 13, 14)
A fost demonstrat că în urma expunerilor repetate la soare, riscul de carcinom scuamocelular È™i carcinom bazocelular creÈ™te. Carcinomul scuamocelular apare cel mai frecvent la nivelul feÈ›ei, gâtului, scalpului, coatelor È™i mâinilor, acestea fiind zonele cele mai expuse la acÈ›iunea radiaÈ›iei solare. Acesta apare ca o leziune superficială sau care poate invada dermul, de culoare variabilă, uneori eritematoasă, ce poate prezenta sângerare activă. Uneori este prezentă senzaÈ›ia de durere, ce semnifică invazie perineurală È™i un stadiu avansat al bolii. Diagnosticul carcinomului scuamocelular se face prin puncÈ›ie-biopsie È™i examen anatomopatologic al piesei. RezecÈ›ia chirurgicală a formaÈ›iunii tumorale reprezintă principalul tratament al carcinomului scuamocelular al pielii. Alte tratamente presupun administrarea de retinoizi sau chimioterapice (5-fluorouracil). (7, 10)
Carcinom bazocelular
Carcinomul bazocelular se caracterizează prin prezenÈ›a unei formaÈ›iuni de culoare variabilă, ulcerată. Cel mai frecvent apare la nivelul feÈ›ei, nasului, bărbiei, cefei, pleoapelor. Diagnosticul este făcut prin puncÈ›ie-biopsie È™i examen anatomopatologic, iar principala modalitate de tratament este exicizia chirurgicală. Radioterapia poate fi folosită în unele cazuri de carcinom bazocelular. (8, 10)
Melanom malign
Din punct de vedere clinic, melanomul malign se caracterizează prin apariția unor modificări la nivelul unui nev pigmentar preexistent. Caracteristicile melanomului malign pot fi grupate sub acronimul ABCDE:
- A – asymmetry (asimetrie)
- B – irregular border (margini neregulate)
- C – color variations (culoare variabilă – roÈ™u, alb, albastru, maro, negru)
- D – diameter (diametru de peste 6 mm)
- E – elevated surface (suprafață ridicată, proeminentă)
Diagnosticul melanomului malign este pus tot prin puncÈ›ie biopsie È™i examen anatomopatologic, iar tratamentul este complex, incluzând atât rezecÈ›ie chirurgicală, cât È™i alte mijloace adjuvante de tratament. (9, 10)
2. Hoel DG et al. The risks and benefits of sun exposure 2016. Dermatoendocrinol. 2016 Jan-Dec; 8(1): e1248325. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5129901/
3. Ananthaswamy HN. Sunlight and skin cancer. J Biomed Biotechnol. 2001; 1(2): 49.. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC113773/
4. How does the sun and UV cause cancer? link: https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/causes-of-cancer/sun-uv-and-cancer/how-does-the-sun-and-uv-cause-cancer
5. Sunlight. link: https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/sunlight
6. Sun Exposure & Skin Cancer. link: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10985-sun-exposure--skin-cancer
7. Howell JY, Ramsey ML. Cancer, Squamous Cell of the Skin. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441939/
8. McDaniel B, Badri T. Basal Cell Carcinoma. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482439/
9. Heistein JB, Acharya U. Cancer, Malignant Melanoma. link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470409/
10. Kricker A, Armstrong BK, English DR. Sun exposure and non-melanocytic skin cancer. Cancer Causes and Control 1994, 5, 367 – 392.
11. Armstrong BK. How sun exposure causes skin cancer: an epidemiological perspective. Prevention of Skin Cancer,89-116.
12. Armstrong BK, Kricker A. The epidemiology of UV induced skin cancer. Journal of Photochemistry and Photobiology B: Biology 63 (2001) 8–18.
13. Leiter U, Garbe C. Epidemiology of Melanoma and Nonmelanoma Skin Cancer — The Role of Sunlight. ©2008 Landes Bioscience and Springer Science+Business Media.
14. Lipsky ZW, German GK. Ultraviolet light degrades the mechanical and structural properties of human stratum corneum. Journal of the Mechanical Behavior of Biomedical Materials 100 (2019).
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Poate fi hiv?
- Pitiriasiz versicolor de vreo 4 ani, tratament fara rezultate
- Pete albui pe spate+rosii+brobonite
- Am o intoleranta la soare si caldura, obosesc repede
- Timpul indelungat petrecut la soare, fara ochelari de protectie
- Hipertensiune arteriala + eruptii cutanate (expunere solara)
- BUBITE DE LA SOARE
- Mai exista persoane care nu suporta soarele si caldura? Si la analize totul e ok?