Legătura dintre durata alăptării, obezitatea maternă și hepatopatiile non-alcoolice la adolescenți
Sugarii care sunt alăptați mai puțin de 6 luni și fac precoce tranziția la formulele de lapte, dar și sugarii născuți din mame care prezentau obezitate încă de la începutul sarcinii, sunt mult mai predispuși să dezvolte hepatopatii nonalcoolice când vor fi adolescenți, potrivit unui studiu publicat recent în Journal of Hepatology.
Hepatopatiile non-alcoolice se numără printre cele mai comune afecțiuni hepatice din țările dezvoltate și care afectează până la 1 din 4 adulți. Acestea apar ca urmare a acumulării de grăsime la nivelul hepatocitelor și nu au drept cauză consumul excesiv de alcool, fiind asociate frecvent cu obezitatea și rezistența la insulină. Potrivit U.S. National Health and Nutrition Examination Survey, numărul de cazuri la adolescenți cu astfel de afecțiuni s-a dublat în ultimii 20 de ani.
„Au fost publicate multiple studii cu privire la beneficiile alăptării împotriva bolilor infecțioase, autoimune, a obezității, dar informațiile despre efectele alăptării în etiologia hepatopatiilor non-alcoolice sunt insuficiente. În acest scop au fost analizate dosarele medicale ale adolescenților din Australia pentru a stabili dacă factorii ce țin de nutriția sugarilor și factorii materni, influențează sau nu apariția patologiei hepatice non-alcoolice mai târziu în viață,” afirmă Oyekoya T. Ayonrinde, investigatorul principal al studiului.
Cercetătorii au realizat ecografii hepatice unui număr aproximativ de 1,110 adolescenți cu vârsta de 17 ani ce au fost monitorizați încă de la naștere în cadrul studiului Western Australian Pregnancy (Raine) Cohort. Utilizând datele colectate cu ajutorul studiului s-au stabilit corelații între particularitățile materne înainte și pe durata sarcinii, nutriția în perioada de sugar și prezența hepatopatiilor non-alcoolice la vârsta adolescenței.
„O greutate sănătoasă a mamei înainte de concepție și în sarcină, dar și respectarea recomandărilor conform cărora trebuie să alăpteze exclusiv în primele 6 luni de viață, continuând în paralel cu diversificarea, ar putea avea beneficii asupra sănătății hepatice. Încă o dată este recunoscut rolul mamelor și al alăptării pentru sănătatea copilului, iar beneficiile lor nu trebuie subestimate.”
„Laptele uman este un aliment extrem de nutritiv și complex, având numeroși constituenți biologic-activi, care manifestă efecte protectoare împotriva obezității și a condițiilor patologice asociate cu excesul de greutate.
Rezultatele acestui studiu observațional repezintă primele dovezi științifice care stabilesc legătura dintre obezitatea maternă, alăptare și apariția hepatopatiilor non-alcoolice la adolescenți. Acestea se aliniază cercetărilor anterioare ce au analizat profilul epidemiologic al supraponderii și obezității în copilărie.”
De asemenea, în cadrul studiului a fost observată o creștere semnificativă a riscului pentru hepatopatii non-alcoolice în rândul copiilor cu mame care au fumat la începutul sarcinii.
„Optimizarea stilului de viață la mamă înainte de a rămâne însărcinată, nutriția sănătoasă în sarcină, alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață și continuarea alăptării ar putea fi cheia pentru sănătatea următoarei generații,” conchid autorii studiului.
Sursa: News-Medical.net
Hepatopatiile non-alcoolice se numără printre cele mai comune afecțiuni hepatice din țările dezvoltate și care afectează până la 1 din 4 adulți. Acestea apar ca urmare a acumulării de grăsime la nivelul hepatocitelor și nu au drept cauză consumul excesiv de alcool, fiind asociate frecvent cu obezitatea și rezistența la insulină. Potrivit U.S. National Health and Nutrition Examination Survey, numărul de cazuri la adolescenți cu astfel de afecțiuni s-a dublat în ultimii 20 de ani.
„Au fost publicate multiple studii cu privire la beneficiile alăptării împotriva bolilor infecțioase, autoimune, a obezității, dar informațiile despre efectele alăptării în etiologia hepatopatiilor non-alcoolice sunt insuficiente. În acest scop au fost analizate dosarele medicale ale adolescenților din Australia pentru a stabili dacă factorii ce țin de nutriția sugarilor și factorii materni, influențează sau nu apariția patologiei hepatice non-alcoolice mai târziu în viață,” afirmă Oyekoya T. Ayonrinde, investigatorul principal al studiului.
Cercetătorii au realizat ecografii hepatice unui număr aproximativ de 1,110 adolescenți cu vârsta de 17 ani ce au fost monitorizați încă de la naștere în cadrul studiului Western Australian Pregnancy (Raine) Cohort. Utilizând datele colectate cu ajutorul studiului s-au stabilit corelații între particularitățile materne înainte și pe durata sarcinii, nutriția în perioada de sugar și prezența hepatopatiilor non-alcoolice la vârsta adolescenței.
„O greutate sănătoasă a mamei înainte de concepție și în sarcină, dar și respectarea recomandărilor conform cărora trebuie să alăpteze exclusiv în primele 6 luni de viață, continuând în paralel cu diversificarea, ar putea avea beneficii asupra sănătății hepatice. Încă o dată este recunoscut rolul mamelor și al alăptării pentru sănătatea copilului, iar beneficiile lor nu trebuie subestimate.”
„Laptele uman este un aliment extrem de nutritiv și complex, având numeroși constituenți biologic-activi, care manifestă efecte protectoare împotriva obezității și a condițiilor patologice asociate cu excesul de greutate.
Rezultatele acestui studiu observațional repezintă primele dovezi științifice care stabilesc legătura dintre obezitatea maternă, alăptare și apariția hepatopatiilor non-alcoolice la adolescenți. Acestea se aliniază cercetărilor anterioare ce au analizat profilul epidemiologic al supraponderii și obezității în copilărie.”
De asemenea, în cadrul studiului a fost observată o creștere semnificativă a riscului pentru hepatopatii non-alcoolice în rândul copiilor cu mame care au fumat la începutul sarcinii.
„Optimizarea stilului de viață la mamă înainte de a rămâne însărcinată, nutriția sănătoasă în sarcină, alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață și continuarea alăptării ar putea fi cheia pentru sănătatea următoarei generații,” conchid autorii studiului.
Sursa: News-Medical.net
Data actualizare: 18-07-2020 | creare: 28-06-2017 | Vizite: 1238
Bibliografie
Study finds link between breastfeeding duration, maternal obesity and NAFLD in adolescents, link:https://www.news-medical.net/news/20170612/Study-finds-link-between-breastfeeding-duration-maternal-obesity-and-NAFLD-in-adolescents.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Dovezi solide pentru asocierea alimentelor ultraprocesate cu peste 30 de efecte negative asupra sănătății
- Dieta mediteraneană are efecte pe termen lung asupra sănătății
- Alimentele fortificate și beneficiile reale asupra sănătății
- Dietele fără carne, sănătoase pentru individ, necesită cantități crescute de apă
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Mi-au iesit transaminaze marite si mi-au zis ca am o steatohepatita nonalcoolica
- Steatoza hepatica nonalcoolica - a evoluat?
- Probleme cu ficatul si bila lenesa