Influența persoanelor în vârstă asupra speranței de viață
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California Santa Barbara contestă opinia conform căreia speranța de viață ar trebui să fie proporțională cu abilitatea oamenilor de a se reproduce, astfel ca această să tindă spre zero odată ce incapacitatea de perpetuare a speciei dispare. Conform oamenilor de știință, oamenii sunt una dintre puținele specii de mamifere, printre care se numără și balenele, a căror viață post-menopauzală nu influențează legătura dintre fertilitate și longevitate.
Michael Gurven, profesor de antropologie la universitatea americană, afirmă că oamenii nu au câÈ™tigat doar câÈ›iva ani de viață în plus după vârsta la care nu mai sunt fertili, întrucât perioada ce succede această vârstă poate fi considerată o adevărată următoare etapă a vieÈ›ii. Acesta critică opiniile anterioare ce sugerează faptul că speranÈ›a de viață ar trebui, din punct de vedere antropologic, să scadă la zero, explicând că viaÈ›a post-menopauzală este datorată atât progreselor medicale È™i din domeniul sănătății, dar È™i mecanismelor evolutive umane din cursul istoriei.
Studiul are la bază multiple ipoteze filogenetice, printre care se numără È™i ipoteza bunicii. Aceasta reprezintă ideea că, prin ajutorul pe care copiii È™i nepoÈ›ii îl acordă bunicilor, aceÈ™tia îÈ™i pot îmbunătăți starea de sănătate, având astfel impact È™i asupra calității vieÈ›ii tinerilor, ceea ce se traduce printr-o posibilitate de reproducere superioară. Astfel, autorul evidenÈ›iază felul în care persoanele în vârstă pot contribui la perpetuarea speciei în mod indirect, fără a fi nevoie de fertilitate individuală a acestora. Raziel Davison, cercetător postdoctoral È™i coleg de-al profesorului Gurven, afirmă că punerea în comun a resurselor are un impact foarte pronunÈ›at asupra supravieÈ›uirii speciilor, fiind întâlnită mai ales la mamiferele cu grade de socializare superioare, oamenii fiind reprezentanÈ›ii principali ai acestei categorii.
Autorii apreciază că sunt necesare cel puÈ›in două decenii de viață pentru ca oamenii să fie capabili să se întreÈ›ină singuri, astfel încât cantitatea de alimente pe care le produc să fie mai mare decât cea pe care o consumă. Astfel, aceÈ™tia subliniază din nou importanÈ›a adulÈ›ilor în procesul de reproducere atât directă, în lipsa căreia persoanele anterior menÈ›ionate nu ar exista, dar È™i indirectă, deoarece reproducerea ulterioară a acestora nu ar fi facilă. Gurven apreciază că diferenÈ›a pe care o fac persoanele în vârstă în procesul de reproducere a descendenÈ›ilor lor se poate traduce în câÈ›iva copii per familie.
sursa: Science Daily
foto: UC Santa Barbara
Michael Gurven, profesor de antropologie la universitatea americană, afirmă că oamenii nu au câÈ™tigat doar câÈ›iva ani de viață în plus după vârsta la care nu mai sunt fertili, întrucât perioada ce succede această vârstă poate fi considerată o adevărată următoare etapă a vieÈ›ii. Acesta critică opiniile anterioare ce sugerează faptul că speranÈ›a de viață ar trebui, din punct de vedere antropologic, să scadă la zero, explicând că viaÈ›a post-menopauzală este datorată atât progreselor medicale È™i din domeniul sănătății, dar È™i mecanismelor evolutive umane din cursul istoriei.
Studiul are la bază multiple ipoteze filogenetice, printre care se numără È™i ipoteza bunicii. Aceasta reprezintă ideea că, prin ajutorul pe care copiii È™i nepoÈ›ii îl acordă bunicilor, aceÈ™tia îÈ™i pot îmbunătăți starea de sănătate, având astfel impact È™i asupra calității vieÈ›ii tinerilor, ceea ce se traduce printr-o posibilitate de reproducere superioară. Astfel, autorul evidenÈ›iază felul în care persoanele în vârstă pot contribui la perpetuarea speciei în mod indirect, fără a fi nevoie de fertilitate individuală a acestora. Raziel Davison, cercetător postdoctoral È™i coleg de-al profesorului Gurven, afirmă că punerea în comun a resurselor are un impact foarte pronunÈ›at asupra supravieÈ›uirii speciilor, fiind întâlnită mai ales la mamiferele cu grade de socializare superioare, oamenii fiind reprezentanÈ›ii principali ai acestei categorii.
Autorii apreciază că sunt necesare cel puÈ›in două decenii de viață pentru ca oamenii să fie capabili să se întreÈ›ină singuri, astfel încât cantitatea de alimente pe care le produc să fie mai mare decât cea pe care o consumă. Astfel, aceÈ™tia subliniază din nou importanÈ›a adulÈ›ilor în procesul de reproducere atât directă, în lipsa căreia persoanele anterior menÈ›ionate nu ar exista, dar È™i indirectă, deoarece reproducerea ulterioară a acestora nu ar fi facilă. Gurven apreciază că diferenÈ›a pe care o fac persoanele în vârstă în procesul de reproducere a descendenÈ›ilor lor se poate traduce în câÈ›iva copii per familie.
sursa: Science Daily
foto: UC Santa Barbara
Data actualizare: 17-09-2023 | creare: 18-07-2022 | Vizite: 404
Bibliografie
The importance of elders, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/07/220707141755.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Consumul săptămânal de alcool, chiar și sub limitele considerate normale, crește riscul de evenimente cardiovasculare
- O creștere globală a temperaturii cu două grade va determina o creștere semnificativă a mortalității globale
- Modul în care optimismul promovează sănătatea, investigat de cercetători
- Spiritualitatea oferă speranță oamenilor care urmează tratamente medicale
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Am 80 de ani si am coxartroza, de vreo 2 saptamani ma doare soldul din ce in ce mai tare
- Tatal meu de 75 de ani are probleme psihice...
- Un fel de cos langa nara dreapta care nu se vindeca
- Face orice invers
- Fata si mainile foarte rosii
- Escare la batrana cu AVC
- Memorie de scurta durata la mama de 83 ani?