Infecția cu Coronavirus

Coronavirusurile (CoV), descoperite pentru prima oară în anii 1960, reprezintă o familie largă de virusuri care pot infecta atât specia umană cât și animalele, spre exemplu cămilele, liliecii, bovinele. În prezent se cunosc 7 tulpini de coronavirusuri: HCoV-229E, HCoV-NL63, HCoV-OC43, HCoV-HKU1, SARS-CoV, MERS-CoV, SARS-CoV-2 (2019-nCoV). (1, 2, 3, 4)

La oameni, coronavirusurile determină infecții respiratorii care variază de la răceala comună până la patologii severe, precum Sindromul Respirator al Estului Mijlociu (MERS) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS). Coronavirusul responsabil de MERS s-a numit MERS-CoV iar cel răspunzător de SARS, SARS-CoV-1. (1, 2)

Despre Coronavirusul 2019-nCoV

Acum, cel mai recent descoperit coronavirus este SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2), iar boala a primit denumirea de COVID-19 (Coronavirus Disease 2019). El a fost detectat pentru prima oară în Wuhang, China, în decembrie 2019, fiind asemănător din punct de vedere genetic cu virusul SARS-CoV-1 (SARS a izbucnit la sfârșitul anului 2002 în China, infectând peste 8. 000 de persoane din 33 de țări pe o durată de 8 luni; una din 10 persoane au decedat în timpul acestei epidemii). Boala se consideră a fi izbucnit într-o piață cu animale sălbatice și fructe de mare din China. Ce se cunoaște în prezent este că virusul SARS-CoV-2 este un betacoronavirus, ca și MERS-CoV și SARS-CoV, toate având ca și punct de origine liliacul. (5, 6)

În prima lună de la detectarea virusului (ianuarie 2020), s-au raportat aproximativ 7.000 de cazuri de COVID-19. În cea de-a doua lună (februarie 2020), numărul de cazuri a crescut până la 87.000, dintre care 3.000 de decese. Date preliminare arată că rata de mortalitate este de 20-30 de cazuri la 1.000 de persoane diagnosticate cu COVID-19, mult mai joasă decât în epidemia de SARS. (5, 6)

Problema îngrijorătoare despre COVID-19 este faptul că, spre deosebire de gripă, nu există încă un vaccin și un tratament specific pentru boală. Mai mult, infecția cu noul coronavirus pare a fi mai contagioasă decât cea de gripă. În plus, deoarece este un virus nou apărut, organismul uman nu și-a format încă imunitatea împotriva infecției, ceea ce înseamnă că întreaga populație a globului este potențial susceptibilă la COVID-19. (5, 6)

Pe data de 12 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemie COVID-19, fiind pentru prima oară după infecția cu virusul H1N1 (gripa porcină) din 2009 când OMS anunță o pandemie. Potrivit OMS, la data la care s-a declarat pandemia, infecția cu virusul SARS-CoV-2 se raspândise cel puțin în 114 țări, determinând peste 4.000 de decese. Țările în care s-au înregistrat peste 90% din cazurile de infecție sunt China, Italia, Iran și Coreea de Sud. Aceasta este prima pandemie cauzată de coronavirusuri. (7)

Modul de acțiune al Coronavirusului în organismul uman

Noul coronavirus este un beta coronavirus ce deține anvelopă, având informația genetică stocată sub formă de ARN. Virusul conține atât proteine structurale (cea mai importantă fiind proteina S), cât și proteine non-structurale. (8)

Oamenii de știință au arătat că noul coronavirus intră în celulele umane prin intermediul glicoproteinei S de la nivelul membranei virale. Virusul se leagă cu ajutorul glicoproteinei S de enzima de conversie a angiotensinogenului 2 (ACE2) , care are rol de receptor pentru virusurile SARS-CoV-2 și SARS. Prin urmare, infectarea la om se produce prin legarea glicoproteinei S virale de ACE2. În timpul infecției, proteina S este clivată în 2 subunități, S1 și S2. Porțiunea S1 permite coronavirusului să se lege direct la domeniul cu activitate peptidazică (PD) al ACE2. Porțiunea S2 joacă un rol important în fuziunea membranară. (8)

Potrivit studiului publicat în Science, pentru a deveni activă, ACE2 trebuie să dimerizeze, dimerul care rezultă având 2 domenii cu activitate peptidazică, capabile să lege simultan 2 trimeri de proteină S a COVID-19. Alte rezultatele susțin că unele modificări la nivelul COVID-19 ar putea face legăturile mai puternice. (9)

Transmiterea și contagiozitatea coronavirusului - cum se răspandește

1. Transmitere de la o persoană la alta:

• Între persoane ce stau una în apropierea celeilalte (la o distanță de maxim 1,5 m)
• Prin particule respiratorii provenite de la tuse sau strănut (particulele pot ajunge în cavitatea bucală sau nazală a persoanelor din imediata apropiere, putând fi inhalate până în plămâni) (1)

Momentul de maximă contagiozitate este atunci când individul este cel mai simptomatic. Totuși, au fost raportate cazuri în care transmiterea a fost posibilă și de la o persoană asimptomatică, dar aceasta nu este principala cale prin care virusul se răspândește. (1)

2. Transmiterea prin contactul cu o suprafață sau obiect contaminat

Transmiterea virusului se poate face prin atingerea unei suprafețe sau obiect contaminat și apoi ducerea mâinii la gură sau la nas. Deși nu este una din căile principale de transmitere, contaminarea este posibilă și prin ducerea mâinii la ochi. Nu se cunoaște foarte bine perioada de timp cât supraviețuiește noul coronavirus pe suprafețe dar pare să aibă un comportament asemănător cu alte coronavirusuri. Studiile efectuate până în prezent sugerează persistența coronavirusurilor (inclusiv date preliminare despre COVID-19) pe suprafețe de la câteva ore până la câteva zile. Intervalul de timp variază în funcție de tipul de suprafață, temperatura sau umiditatea mediului. În acest caz, se recomandă curățarea suprafețelor infectate cu un dezinfectant simplu, apoi spălarea pe mâini cu apă și săpun sau dezinfectant, cu evitarea atingerii gurii, nasului sau ochilor. (1)

Cercetătorii susțin că este sigur să primim pachete din zone unde s-au raportat cazuri de COVID-19 întrucât probabilitatea ca o persoană infectată să contamineze produsele comerciale este foarte mică. Mai mult, riscul de a lua virusul de pe un pachet care a călătorit, fiind expus la numeroase condiții de mediu și temperaturi este scăzut. (1)

Gradul de transmitere a virusurilor de la o persoană la alta variază. În timp ce unele virusuri precum virusul rujeolic sunt foarte contagioase, alte virusuri nu se transmit ușor. Virusul SARS-CoV-2 pare să fie foarte contagios, transmițându-se extrem de rapid la nivelul comunităților din toate zonele geografice. (10)

Perioada de incubație, adică intervalul de timp de la expunerea la virus până la debutul simptomelor, variază între 2 și 14 zile. (2)

S-a observat că anumite persoane prezintă un risc mai crescut de infecție și anume vârstnici și pacienții cu boală cardiacă, diabet și boală pulmonară. (2)

Primele simptome ale infecției cu coronavirus

Simptomatologia în infecția cu noul coronavirus poate debuta cu febră, urmată de tuse seacă. După o săptămână, poate apărea dispnee, aproximativ 20% dintre pacienți necesitând tratament în spital. Simptome precum rinoreea (curgerea nasului), strănutatul sau durerea de gât sunt mai rar întâlnite în COVID-19, ele fiind cel mai frecvent semnele unei răceli comune. (11)

Simptome posibile ale infecției cu coronavirus

Potrivit unui raport recent al OMS în ceea ce privește cazurile din China, cel mai frecvent întâlnite simptome ale COVID-19 sunt:

• febră (88% din cazuri)
• tuse seacă (68%)
• fatigabilitate (38%)
• producție de spută (33%)
• dispnee (20%)
• durere în gât sau cefalee (13%)
• mialgii sau artralgii (14,8%)
• frison (11,4%)
• greață sau varsatură (5%)
• congestie nazală (4,8%)
• diaree (3,7%)
• hemoptizie (0,9%)
• congestie conjunctivală (ochi roșu) (0,8%) (7, 12)

De regulă, simptomatologia este nespecifică, fiind asemănătoare cu cea a unei gripe obișnuite. Există și cazuri asimptomatice. Formele mai severe, înregistrate mai ales la bătrâni și la persoanele cu comorbidități (boală cardiovasculară, diabet, boală respiratorie cronică, hipertensiune arterială) pot determina pneumonie, sindrom de detresă respiratorie, sepsis, șoc septic și deces. (2, 11)

Simptomele apar de obicei la un interval mediu de timp de 5-6 zile după infecție. Astfel, perioada medie de incubație este de 5-6 zile, ea variind între 2 și 14 zile. (12)

Următoarele criterii de evaluare necesită imediata contactare a unui cadru medical:

• Apariția febrei
• Apariția semnelor sau simptomelor de boală respiratorie, precum tuse sau dispnee
• Călătorii anterioare (în ultimele 14 zile) în țările în care s-au raportat cazuri de infecție cu coronavirus
• Contact apropiat cu persoane care prezintă semne sau simptome de boală respiratorie, precum tuse sau dispnee și care au călătorit recent în țări unde s-au raportat cazuri de infecție cu coronavirus

Cei care îndeplinesc criteriile ar trebui să primească imediat o mască chirurgicală pe care să o poarte, să fie supuși unui triaj iar apoi, să fie separați de restul, la o distanță de cel puțin 2 metri, de preferință într-o cameră de izolare. Personalul medical sau persoanele care intră în contact cu pacienții infectați ar trebui să utilizeze metode de precauție standard, ca pentru o infecție respiratorie. (13)

Pentru stabilirea diagnosticului de COVID-19, CDC recomandă recoltarea de probe de la nivelul tractului respirator superior, mai exact din nazofaringe și orofaringe. De asemenea, dacă există posibilitatea, CDC recomandă colectarea de probe și din tractul respirator inferior. Dacă pacientul are tuse productivă, atunci ar trebui efectuat examen de spută pentru COVID-19. Nu se recomandă stimularea secretiei de spută. Dacă pacientul primește ventilație mecanică invazivă, ar trebui efectuat aspirat bronșic sau lavaj bronhoalveolar, cu testare pentru COVID-19. Se recomandă ca probele să fie recoltate într-un interval cât mai scurt de timp de la identificarea persoanei suspecte, indiferent de momentul la care au debutat simptomele. (14)

Infecția asimptomatică cu coronavirus

S-au raportat și cazuri de infecție asimptomatică cu COVID-19, dar acestea sunt relativ rare. Majoritatea pacienților care au fost asimptomatici la momentul identificării lor în populație sau la momentul publicării raportului au ajuns în cele din urmă să dezvolte boala. (12)

Cum sunt afectați copii de către coronavirus

La momentul actual nu există informații despre susceptibilitatea femeilor insarcinate la COVID-19. Sarcina presupune modificări imunologice și fiziologice care ar putea să crească susceptibilitatea la infecții respiratorii virale, inclusiv COVID-19. (15, 16)

În ceea ce privește copiii, nu există nicio dovadă cum că aceștia sunt mai susceptibili la COVID-19. De fapt, majoritatea cazurilor confirmate de infecție cu SARS-CoV-2 în China s-au înregistrat la adulți. Informațiile actuale în legătură cu cei sub vârsta de 18 ani sugerează că rata de infecție la aceștia a fost mică, de 2,4% din toate cazurile raportate. (12)

Un alt studiu recent publicat în Journal of the American Medical Association arată că doar 1% dintre cei infectați COVID-19 aveau vârste sub 10 ani. La polul opus, majoritatea (90%) dintre bolnavi aveau vârste cuprinse între 30 și 79 de ani. (17)

Potrivit informațiilor publicate în trecut în legătură cu ultimele 2 epidemii cu coronavirus (SARS și MERS), infecția la copiii erau un lucru relativ rar. (15, 16)

Copiii trebuie instruiți să ia următoarele măsuri preventive împotriva infecției cu coronavirus:

• Să se spele cât mai des pe mâini cu apă și săpun sau cu dezinfectante de mâini pe bază de alcool
• Să evite contactul cu persoanele bolnave
• Să efectueze toate vaccinurile, inclusiv vaccinul antigripal (15, 16)

Rapoarte limitate despre COVID-19 la copiii din China arată că simptomatologia la aceștia se aseamănă cu cea dintr-o răceală obișnuită: febră, secreții nazale și tuse. De asemenea, cel puțin un copil cu COVID-19 a prezentat simptome gastrointestinale de tip vărsătură și diaree. În general, copiii au simptome ușoare. Au fost raportate și complicații severe precum sindrom de detresă respiratorie sau șoc septic dar acesta nu erau un lucru obișnuit la copii. Totuși, ca și în cazul altor boli respiratorii, anumite grupuri de copii ar putea avea un risc mai crescut de infecție dacă prezintă patologie subiacentă. (15, 16)

Cum sunt afectați bătrânii de către coronavirus

Datele preliminarii arată că persoanele în vârstă sunt de 2 ori mai predispuse să dezvolte forme severe ale COVID-19. Explicația pentru acest lucru este faptul că sistemul lor imun este mai slăbit, având mai puține resurse să facă față unei infecții. De asemenea, bătrânii sunt mai predispuși să aibă comorbidități precum hipertensiune arterială, diabet, boli pulmonare cronice sau neoplazii, care îngreunează recuperarea. (18)

Pentru a reduce expunerea la COVID-19, se recomandă ca persoanele în vârstă, ca și restul populației de altfel, să evite locurile publice, să evite contactul cu indivizii bolnavi, să se spele pe mâini cu apă și săpun, să evite atingerea feței și să dezinfecteze frecvent suprafețele cu care intră în contact. (17)

Complicațiile infecției cu coronavirus

Printre complicațiile COVID-19 se numără:

1. Pneumonie

Tabloul clinic poate fi de febră asociată cu dispnee, insuficiență respiratorie, tahipnee (peste 30 respirații/minut) și hipoxie (SpO2 < 90% în aerul atmosferic). Copiii pot prezenta cianoză.

2. Sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS)

Diagnosticul de sindrom de detresă respiratorie se pune pe criterii clinice și în funcție de necesitatea suportului ventilator. Sindromul sugerează insuficiență respiratorie acută sau evoluția nefavorabilă a unei boli respiratorii. Pe baza gradului de hipoxie, se diferențiază forme ușoare (200 mmHg<PaO2/FiO2≤ 300 mmHg), moderate (100 mmHg<PaO2/FiO2≤ 200 mmHg) și severe (PaO2/FiO2≤ 100 mmHg). Explorările imagistice (radiografia, CT, ecografia pleurală) în ARDS arată opacități bilaterale (infiltrate pulmonare>50%). (19)

3. Insuficiență multiplă de organ (insuficiență cardiacă, insuficiență renală)

4. Aritmii (20, 21)

5. Sepsis

Sepsisul reprezintă o patologie amenințătoare de viață determinată de un răspuns anormal al gazdei la o infecție suspectată sau dovedită, cu disfuncție de organ. Tabloul clinic al pacienților cu COVID-19 și sepsis este o condiție extrem de severă, cu o serie de semne și simptome care includ: dispnee severă, hipoxemie, insuficiență renală cu oligurie, tahicardie, status mental alterat, hiperbilirubinemie, acidoză, creșterea lactatului, coagulopatie și trombocitopenie. Scorul cel mai frecvent folosit pentru evaluarea disfuncției multiple de organ și prognosticul pacientului este scorul SOFA (Sequential Organ Failure Assessment – Scorul de evaluare a insuficienței de organ legate de sepsis), care utilizează date clinice și de laborator. (19)

6. Șoc septic

Șocul septic se corelează cu tulburări de circulație și metabolice (lactat >2 mmol/L), având o rată de mortalitate foarte mare. Bolnavii prezintă adesea hipotensiune persistentă în ciuda administrării de fluide, necesitând medicație vasopresoare pentru a menține o tensiune arterială medie de peste 65 mmHg. (19)

7. Deces (22, 23, 2)

Mortalitatea infecției cu coronavirus

La nivel global, potrivit OMS, până la data de 3 martie 2020, rata de mortalitate a COVID-19 era de 3,4%, în condițiile în care, inițial, rata de mortalitate raportată a fost de 2% (la data de 29 ianuarie 2020 iar apoi pe 10 februarie 2020). (24)

În China, conform unui raport al WHO-China Joint Mission publicat pe data de 28 februarie, până la data de 20 februarie au decedat 3,8% dintre bolnavii cu COVID-19. Rata de mortalitate a variat în funcție de zonă și de rata de transmitere, astfel că s-au înregistrat 5,8% decese în Wuhan și 0,7% în alte locații din China. În China, rata de mortalitate a fost mai mare în primele faze ale pandemiei (17,3%), scăzând pe parcurs până la 0,7%. (24)

Momentan, potrivit OMS, Italia este țara cu cel mai mare număr de decese, raportând o rată de mortalitate de 5%, peste cea globală de 3,4%. Acest lucru ar putea fi explicat de vârstele înaintate ale populației italiene. Conform The New York Times, țara are cea mai în vârstă populație din Europa, aproximativ 23% dintre italieni având peste 65 de ani, cu o vârstă medie de 47,3 ani (față de 38,3 ani în America). Rezultatele publicate în The Local arată că multe dintre decesele din Italia în timpul pandemiei cu coronavirus s-au înregistrat la persoanele cu vârste peste 80 de ani, care sunt mai predispuse la complicații severe. O dată cu înaintarea în vârstă, cresc șansele de apariție a unor boli ce slăbesc sistemul imun, precum cancerul sau diabetul iar acest lucru favorizează apariția complicațiilor. (25)

Mortalitate crește o dată cu vârsta, cel mai mare procent de decese la nivel global înregistrându-se la vârstnicii peste 80 de ani (21, 9%). Rata de mortalitate este mai mare la bărbați (4,7%) comparativ cu femeile (2,8%). Din punct de vedere al profesiei, indivizii care au raportat că sunt pensionari aveau cea mai mare rată a mortalității (8,9%). Rata mortalității la persoanele fără comorbidități era mai mică (1,4%) decât cea a pacienților cu comorbidități (13,2% pentru cei cu boală cardiovasculară, 9,2% pentru cei cu diabet, 8,4% pentru cei cu hipertensiune arterială, 8% pentru cei cu boală respiratorie cronică, 7,6% pentru cei cu cancer). (12)

Tratamentul infecției cu coronavirus

La momentul actual, nu există vaccinuri sau medicamente antivirale specifice care să prevină sau să trateze COVID-19. Tratamentul în infecția cu noul coronavirus este simptomatic, majoritatea bolnavilor recuperându-se cu tratament suportiv. Totuși, există pacienți care fac forme severe ale infecției și care necesită spitalizare.

În prezent, tratamentele specifice împotriva COVID-19 sunt în faza de testare. Există o serie de molecule care și-ar putea dovedi eficiența împotriva COVID-19, existând peste 150 de studii clinice în desfășurare. Acestea pot fi găsite în baza de date Chinese Clinical Trial Registry. Dintre toate, medicamentul cu rezultatele cele mai promițătoare pare să fie remdesivir, datorită spectrului antiviral larg, eficienței dovedite asupra coronavirusurilor atât în vitro cât și în vivo, profilului bun de siguranță (dovedit în studiile clinice asupra virusului Ebola) și eficienței superioare față de combinația Lopinavir/Ritonavir cu Interferon Beta (în studiile pe cobai). Remdesivir este un analog nucleotidic care inhibă ARN-polimeraza de la nivelul SARS-CoV-2. (27)

O a doua variantă terapeutică ar fi lopinavir/ritonavir, singur sau în combinație cu Interferon Beta. Lopinavir/Ritonavir este un medicament antiretroviral utilizat în tratamentul infecției cu HIV. Combinația de lopinavir/ritonavir și Interferon Beta este studiată în prezent în studiul clinic MIRACLE pentru tratamentul infecției cu MERS-CoV. Datele actuale despre experiența preclinică și clinică cu acest tratament în infecția cu MERS-CoV sugerează că medicamentul ar putea oferi un beneficiu și împotriva COVID-19, fiind utilă studierea lui în infecția cu SARS-CoV-2, mai ales în cazurile severe. De fapt, China deja studiază monoterapia cu lopinavir/ritonavir împotriva infecției cu noul coronavirus, rezultatele studiului urmând să fie transmise în scurt timp. (27)

Potrivit datelor actuale, printre medicamentele care nu merită a fi luate în considerare în studiile ce vizează infecția cu noul coronavirus se numără ribavirina, imunosupresoarele și imunostimulatoarele. Administrarea ribavirinei în timpul infecției cu SARS din Canada în anul 2003 a determinat o rată de mortalitate mai mare decât în alte țări. Ca și efect advers, ribavirina reduce concentrația de hemoglobină, ceea ce este de nedorit la pacienții cu boli respiratorii. Imunosupresoarele și imunostimulantele (spre exemplu, corticosteroizii) sunt eficiente în cazurile severe de infecție, existând dovezi în acest sens. Totuși, în formele ușoare de boală, ar putea dauna și din această cauză, cercetătorii subliniază importanța diferențierii între formele grave și formele blânde de boală. În general, pacienții cu forme ușoare de boală au un risc scăzut de deces, fiind izolați de restul populației și primind tratament în ambulator sau într-un salon de spital. La aceștia, tratamentul vizează ameliorarea simptomatologiei și reducerea contagiozitatii. Bolnavii cu un risc mai crescut de deces vor fi internați cel mai probabil într-o secție de terapie intensivă, unde vor fi monitorizați. La ei, riscul de deces nu este dat doar de multiplicarea virală, ci și de disfuncția de organ care poate apărea datorită răspunsului la infecție. (27)

Pe lângă medicamentele antivirale menționate, ar putea fi luate în considerare câteva alte tratamente: statinele, heparina și vitamina C în doză mare. Studiul CITRUS ALI a arătat că vitamina C în doză mare (50 mg/kg/6 ore) poate preveni mortalitatea determinată de leziunile pulmonare acute, în comparație cu placebo. Prin urmare, eficiența ei ar trebui evaluată și în infecția cu noul coronavirus. (27)

Antibioticele nu sunt eficiente în prevenirea sau tratarea COVID-19 deoarece acestea nu acționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva bacteriilor. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea lor în prevenția sau tratamentul infecției cu coronavirusul. Antibioticele ar trebui administrate la indicația medicului pentru tratamentul infecțiilor bacteriene. (27)

Cele mai eficiente metode pentru protecția noastră și a celor din jur împotriva infecției cu coronavirus sunt:

• Evitarea contactului cu persoanele bolnave și menținerea unei distanțe de cel puțin 1,5 m
• Acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel când tușim sau strănutam (sau cu interiorul cotului), aruncarea șervețelului la gunoi și imediata spălare pe mâini cu apă și săpun sau dezinfectant de mâini
• Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, pentru cel puțin 20 de secunde, mai ales după tuse, strănut, suflat nasul sau după mersul într-un spațiu public
• Curățarea mâinilor cu un dezinfectant de mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă apa și săpunul nu sunt disponibile
• Evitarea contactului cu suprafețele des utilizate din spațiile publice, precum butoane de la lift, balustrade, clanțe (dacă este necesară atingerea unuia din aceste locuri, se recomandă utilizarea unui șervețel sau a mânecii de la haină pentru acoperirea mâinii sau a degetelor)
• Spălarea mânilor după atingerea suprafețelor din spațiile publice
• Evitarea atingerii fetei, nasului, ochilor înainte de spălarea mâinilor
• Evitarea mulțimilor, mai ales în spațiile slab ventilate
• Evitarea tuturor călătoriilor care nu prezintă o urgență, inclusiv zborurile cu avionul sau călătoriile cu vaporul
• Curățarea și dezinfectarea casei, în special a suprafețelor care sunt utilizate frecvent precum mese, birouri, toalete, clanțe, interupătoare, robinete, chiuvete, telefoane mobile
• Autoizolarea la domiciliu
• Purtarea unei măști de protecție de către persoanele bolnave care tușesc sau strănută sau de către indivizii sănătoși ce îngrijesc o persoană bolnavă (28, 1)

Evoluția infecției cu coronavirus la om

Un studiu publicat pe 17 februarie 2020 în Chinese Journal of Epidemiology, care a inclus 72.314 de cazuri de COVID-19, arată că:

• 80,9% dintre cazuri sunt ușoare, având o simptomatologie asemănătoare gripei
• 13,8% sunt cazuri severe, cu pneumonie și dispnee
• 4,7% sunt cazuri critice, cu insuficiență respiratorie, șoc septic și sindrom de disfuncție multiplă de organe (MODS)
• 2% dintre cazuri au decedat (11)

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății publicat pe 28 februarie și care a analizat 55.924 de cazuri confirmate cu infecție cu SARS-CoV-2, arată că:

• Cazurile ușoare se vindecă în aproximativ 2 săptămâni de la debutul simptomelor
• Cazurile severe sau critice se vindecă în aproximativ 3-6 săptămâni de la debutul simptomelor
• Intervalul de timp de la debutul simptomelor până la dezvoltarea formele severe de boală, inclusiv hipoxie, este de 1 săptămână
• La pacienții decedați, intervalul de timp de la debutul simptomelor până la momentul decesului variază între 2 și 8 săptămâni (11)

Datorita faptului că rata de răspândire a COVID-19 este mult mai mare decât a pandemiilor anterioare, sistemele de sănătate se pregătesc pentru toate scenariile posibile. COVID-19 are potențialul de a face ca un număr extrem de ridicat de victime să necesite spitalizare și în particular, internare în secțiile de terapie intensivă. Capacitățile spitalelor vor fi puse la încercare într-un mod fără precedent. De aceea, este esențială construirea de locuri unde persoanele potențial infectate să fie evaluate și testate. Mai mult, efectuarea testelor în aceste locuri, care sunt la distanță de spital, ar putea să reducă riscul de transmitere al infecției. (29)

În concluzie, virusul 2019-nCoV este un patogen nou apărut, cu o contagiozitate și o răspândire extrem de mare, având un impact atât în domeniul sănătății cât și la nivel economic și social. (12)

Alte informații despre infecția cu noul coronavirus:

• 1. Virusul SARS-CoV-2 se poate transmite în zonele cu temperaturi și umiditate crescută
  Noul coronavirus se poate transmite în toate zonele de pe glob, inclusiv în cele cu temperaturi și umiditate crescută.
• 2. Temperaturile scăzute și zăpadă nu pot ucide noul coronavirus
  Nu există niciun motiv să credem că temperaturile scăzute pot ucide noul coronavirus sau alți germeni. Indiferent de temperatura sau vremea de afară, organismul uman menține o temperatură constantă de 36,5-37 de grade Celsius iar cea mai bună metodă de protecție împotriva virusului este spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun.
• 3. Băile fierbinți nu previn infecția cu noul coronavirus
  O baie fierbinte nu previne infecția cu SARS-CoV-2 întrucât temperatura normală a organismului rămâne între 36,5-37 grade Celsius, indiferent de temperatura din cadă sau de la duș. Dimpotrivă, o baie fierbinte ar putea determina arsuri.
• 4. Coronavirusul nu se poate transmite prin mușcătura de țânțar
  Până la momentul actual, nu s-a demonstrat că noul coronavirus ar putea fi transmis prin țânțari. Calea principală de transmitere a SARS-CoV-2, care este un virus respirator, este prin picături de secreții respiratorii eliminate prin tuse sau strănut de o persoană infectată. O altă modalitate de transmitere este prin picături de salivă sau secreții nazale.
• 5. Uscătoarele de mâini nu sunt eficiente în distrugerea noului coronavirus
  Metoda cea mai bună de protecție în față coronavirusului este spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, urmată de uscarea lor cu ajutorul unui prosop de hârtie sau a unui uscător cu aer cald.
• 6. Lămpile UV (cu ultraviolete) nu ar trebui utilizate pentru sterilizarea mâinilor sau a altor zone ale pielii, din cauza faptului că pot determina iritații
• 7. Scannerele termice nu pot detecta persoanele infectate cu coronavirus decât dacă prezintă febră
  Scannerele termice sunt eficiente doar în detectarea persoanelor care au făcut febră în urma infecției cu noul coronavirus. Totuși, durează între 2-10 zile până când persoanele infectate să facă boala și să dezvolte febra.
• 8. Pulverizatul de alcool sau clor pe întreaga suprafață corpului nu poate ucide noul coronavirus
  Pulverizatul de alcool sau clor pe suprafața corpului nu poate ucide virusurile care deja au intrat în organism. Aceste substanțe pot fi chiar dăunătoare pentru haine și mucoase, spre exemplu mucoasa cavității bucale.
• 9. Animalele de companie precum câinii și pisicile nu se pot infecta cu noul coronavirus, potrivit datelor actuale
  În prezent, nu există nicio dovadă care să susțină că animalele de companie ar putea fi infectate cu noul coronavirus. Totuși, după contactul cu acestea se recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun, pentru protejarea împotriva bacteriilor precum E. Coli și Samonella.
• 10. Vaccinurile împotriva pneumoniei nu protejează împotriva noului coronavirus
  Vaccinurile împotriva pneumoniei, precum vaccinul antipneumococic și vaccinul împotriva Haemophilus influenzae de tip B, nu oferă protecție în față noului coronavirus. Acest nou coronavirus SARS-CoV-2 este diferit față de virusurile de până acum, de aceea necesită dezvoltarea unui vaccin special împotriva acestuia. În prezent, cercetătorii și OMS lucrează la dezvotarea unui vaccin împotriva 2019-nCoV.
• 11. Clătirea cavități nazale cu soluții saline nu previne infecția cu noul coronavirus
  Nu există dovezi care să arate că soluțiile saline utilizate în clătirea nasului protejează împotriva infecției cu coronavirus. Există anumite studii care sugerează că soluțiile saline ar ajuta la recuperarea mai rapidă după o răceală banală dar nu s-a demonstrat că aceasta previne infecțiile respiratorii.
• 12. Consumul de usturoi nu protejează împotriva noului coronavirus
• 13. Antibioticele nu au efect împotriva noului coronavirus, ci numai împotriva bacteriilor. (30)