Imagistica neinvazivă dezvăluie impactul dietei asupra sănătății cardiovasculare

Consumul de alimente provoacă o serie de schimbări fiziologice acute în organism. Perioada de câteva ore imediat următoare unei mese, cunoscută sub numele de stare postprandială, joacă un rol crucial în determinarea sănătății cardiovasculare. Unul dintre cele mai notabile efecte ale consumului de alimente este modificarea nivelurilor plasmatice de lipide și nutrienți. De exemplu, concentrațiile de glucoză, trigliceride, aminoacizi și colesterol alimentar din plasma sanguină cresc în primele ore după masă. Aceste schimbări dinamice sunt influențate și în diverse afecțiuni sau stări premergătoare bolilor, cum ar fi diabetul.
Elevările anormale ale trigliceridelor plasmatice după o masă bogată în grăsimi sunt un indicator puternic al riscului crescut de a dezvolta boli cardiovasculare (BCV). Studiile sugerează că modificările dinamice ale nivelurilor de trigliceride pe parcursul mai multor ore postprandiale sunt mai indicative pentru riscul cardiovascular decât o singură măsurătoare în stare de repaus alimentar. Cu toate acestea, o limitare majoră în obținerea acestor măsurători este necesitatea prelevărilor seriale de sânge și a analizelor chimice de laborator, care pot fi costisitoare și incomode pentru pacienți. Dezvoltarea unei metode neinvazive pentru detectarea și monitorizarea acestor schimbări postprandiale ar putea îmbunătăți accesibilitatea la screening pentru persoanele cu risc și ar oferi informații esențiale pentru optimizarea alegerilor alimentare și gestionarea sănătății cardiovasculare.

Cercetătorii de la Boston University, Harvard Medical School și Brigham and Women's Hospital au investigat utilitatea unei tehnici optice neinvazive, numită imagistică în domeniul frecvenței spațiale (SFDI), pentru a observa, pentru prima dată, modificările postprandiale ale proprietăților optice ale țesuturilor periferice. Natura fără contact a SFDI permite măsurători ușoare pe o suprafață largă de țesut.

Pentru studiu au fost recrutați incisprezece voluntari sănătoși (opt bărbați și șapte femei, cu vârsta medie de 27±4 ani). Fiecare subiect a participat de două ori la studiu: o dată după o masă săracă în grăsimi și o dată după o masă bogată în grăsimi, ordinea fiind randomizată. Subiecții au fost monitorizați înainte de consumul mesei (stare de repaus alimentar) și apoi la fiecare oră, timp de 5 ore postprandiale, folosind SFDI. S-au corelat schimbările în metricile obținute prin SFDI cu concentrațiile de nutrienți și lipide din sânge și cu alți parametri hemodinamici, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Rezultate

Rezultatele au arătat diferențe semnificative în coeficientul de absorbție măsurat la 880 nm, saturația de oxigen a hemoglobinei (StO2) și concentrația de oxihemoglobină (HbO2) între mesele bogate și sărace în grăsimi. Toate aceste metrici au crescut după masa bogată în grăsimi și au scăzut după masa săracă în grăsimi. Vârful acestor schimbări a avut loc la 3-4 ore după consumul mesei bogate în grăsimi, corespunzând în mare măsură cu creșterea nivelurilor plasmatice de trigliceride.

Metricile obținute prin SFDI au fost corelate cu concentrațiile de trigliceride din sânge și cu parametrii hemodinamici, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială. Nu s-au observat corelații puternice între metricile bazate pe dispersie și măsurătorile standard. De asemenea, s-a demonstrat că metricile SFDI pot prezice nivelurile de trigliceride folosind un model de învățare automată, evidențiind potențialul acestei tehnici ca instrument neinvaziv pentru monitorizarea răspunsurilor postprandiale.

Concluzii

Studiul oferă informații valoroase despre măsurarea neinvazivă a schimbărilor induse de mese în proprietățile optice ale țesuturilor și prezintă SFDI ca un potențial instrument pentru gestionarea dietei atât la indivizii sănătoși, cât și la cei cu BCV. Descoperirile sugerează că proprietățile optice și oxigenarea țesuturilor periferice sunt legate de tipul de masă consumată în starea postprandială. Această tehnică ar putea îmbunătăți monitorizarea și gestionarea sănătății cardiovasculare prin oferirea unei metode neinvazive și accesibile pentru evaluarea riscului cardiometabolic asociat cu consumul alimentar.

sursa: News Medical